alexa Chirurgia Cancerului Gastric?Analiza A 110 Cazuri | Open Access Journals
[Jurnalul de Chirurgie]
ISSN: 1584-9341
Journal of Surgery
Make the best use of Scientific Research and information from our 700+ peer reviewed, Open Access Journals that operates with the help of 50,000+ Editorial Board Members and esteemed reviewers and 1000+ Scientific associations in Medical, Clinical, Pharmaceutical, Engineering, Technology and Management Fields.
Meet Inspiring Speakers and Experts at our 3000+ Global Conferenceseries Events with over 600+ Conferences, 1200+ Symposiums and 1200+ Workshops on
Medical, Pharma, Engineering, Science, Technology and Business

Chirurgia Cancerului Gastric?Analiza A 110 Cazuri

Popescu B1*, Iordache F1, Turculeț C1, Mihaela Vartic2 and Beuran M1

1Departamentul X Chirurgie, Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București, Romania

2Departamentul de Anestezie și Terapie Intensivă, Spitalul Clinic de Urgență București, Romania

*Corresponding Author:
Bogdan Aurelian Popescu, MD
Str. Serg. Lăţea Gheorghe, No 5
Bl. C82, Sc. A, Ap. 27, Sector 6, Bucureşti, Romania
Tel: +40 (0) 0724 26 32 69
E-mail: [email protected]

Received date: October 29, 2013; Accepted date: November 30, 2013; Published date: May 09, 2014

Citation: Popescu B, Iordache F, Turculet C, Vartic M and Beuran M (2014) Chirurgia Cancerului Gastric–Analiza A 110 Cazuri. Journal of Surgery [Jurnalul de Chirurgie] 10:10:49-52. doi: 10.7438/1584-9341-10-1-10

Copyright: © 2014 Popescu B, et al. This is an open-access article distributed under the terms of the Creative Commons Attribution License, which permits unrestricted use, distribution, and reproduction in any medium, provided the original author(s) and source are credited.

Visit for more related articles at Journal of Surgery

Abstract

Introduction: The current trend for the modern treatment of gastric cancer it is represented by radical surgery with extended lymphadenectomy. The lymphadenectomy, as defined by the Japanese surgeons, is an important, already proved, marker for the overall and disease free survival, but is associated with a risk of postoperative morbidity and mortality. Aim: The aim of the study was to analyze the gastric cancer surgery evaluating the postoperative morbidity and mortality. Material and Method: We performed an observational study, on 110 patients with gastric cancer operated in the Emergency Clinical Hospital București. We also included in our study the tumors located at the gastro-oesophageal junction (that proved by histopathology exam to be of gastric origin) and the tumors of the remnant stomach. RESULTS: The men to women ratio was 1.5 and the mean age was 65.02 ± 11.04 years old. The gastric cancer is located in the 1/3rd upper part in 20.90% cases, and on the distal 2/3rd in 68.17%. Almost half of the patients (48.18%) were admitted with complications (bleeding, stenosis and/or perforation). 25.54% from the patients had distant metastasis (liver, peritoneum, pulmonary, or/and lymphnodes). All the cases were advanced or locally advanced gastric cancer and no case of early gastric cancer has been noted. Most of our surgical interventions were standard resections: total or distal gastrectomy associated with D1 lymphadenectomy in 64 cases and D2 in 32 cases. The mean operative time was 182.3 ± 99 minutes. The overall mortality rate was of 4.5%. The type of lymphadenectomy wasn’t a risk factor for postoperative mortality. Conclusions: The gastric cancer is diagnosed, most commonly, in an advance stage. However, the trend is to perform radical or potentially radical gastrectomies associated with D1 or D2 lymphadenectomy. The type of lymphadenectomy is not a risk factor for postoperative morbidity and mortality.

Keywords

Gastric Cancer; Advanced Gastric Cancer; Gastrectomy; Lymphadenectomy

Introducere

Un studiu multicentric realizat în anul 2004 a evidențiat o prevalență a cancerului gastric (CG) în România de 2,9/100.000 de locuitori [1]. Din păcate, din lipsa unui program național de prevenție, majoritatea prezentărilor la spital a pacienților cu CG se face într-un stadiu avansat ceea ce îngreunează decizia terapeutică și intervenția chirurgicală (gastrectomie asociată cu limfadenectomie). Spitalul nostru nu face o excepție de la regulă.

Obiectivul prezentului studiu este de a evalua atitudinea chirurgilor în raport cu radicalitatea intervențiilor pentru CG.

Material Și Metodă

Au fost analizate retrospectiv protocoalele operatorii și foile de observație ale pacienților internați pentru CG în cele trei secții de chirurgie ale Spitalului Clinic de Urgență București în perioada ianuarie 2011-ianuarie 2012. S-au notat 142 de pacienți cu CG la care s-a intervenit chirurgical. Dintre aceștia, 110 au fost incluși în studiu (77,42%), restul de 32 de fiind diagnosticați histopatologic cu alte tipuri de tumori. Am inclus în studiul nostru atât localizările eso-gastrice cât și cancerul de bont gastric. Pentru înregistrarea complicațiilor postoperatorii s-a folosit clasificarea Dindo-Clavien [2].

Analiza statistică s-a realizat cu programul StatsDirect versiunea 2.7.9. S-au folosit testele chi pătrat, Fischer și testul t, cu un coeficient α<0,05. Valorile medii au fost exprimate ca medie ± SD (standard deviation).

Rezultate

Raportul bărbați/femei a fost de 1,5 66/44, cu o vârstă medie de 65,02 ± 11,04 ani (37-86 ani) (Figure 1).

surgery-Distributia-pacientilor

Figure 1: Distribuția pacienților pe grupe de vârstă.

Localizările proximale (eso-gastric, cardia, fundus) au reprezentat 20,90% din cazuri (n=23) iar localizările medii și distale, 68,17% (n=75). Tumorile infiltrative (linita plastică) au fost înregistrate în două cazuri și tumorile de bont în 8 cazuri (Table 1).

Localizare n %
Proximal 23 20,90
Corp gastric 36 32,72
Antru gastric 39 35,45
Linită 4 3,63
Bont gastric 8 7,27

Table 1: Distribuția cazurilor în funcție de localizarea tumorii.

Aproape jumătate (48,18%) din cazurile analizate (n=53) s-au prezentat cu una din complicații: hemoragie, stenoză, perforație. Hemoragiile au fost notate în 27,27% (n=30) din cazuri, stenozele, 17,27% (n=19), iar perforația într-un singur caz (0,90%). În 24,54% (n=27) din cazuri au fost constatate determinări secundare la distanță: hepatice, ganglionare, peritoneale sau/și pulmonare.

Cu o excepție (eso-gastrectomie asistată robotic), toate intervențiile chirurgicale au fost realizate prin abord clasic (laparotomie). În majoritatea cazurilor s-au realizat gastrectomii standard. Gastrectomia standard este definită ca gastrectomia totală sau distală [3], iar cele non-standard sunt reprezentate de: gastrectomia cu prezervare de pilor, gastrectomia polară superioară, gastrectomia segmentară, rezecțiile locale. Gastrectomia totală a fost folosită în 41,81% (n=46) de cazuri, iar cea distală în 39,09% (n=43). Printre celelalte tipuri de intervenții se numără: eso-gastrectomia totală (n=3; 3,63%), gastrectomia proximală (n=2; 1,81%), gastrectomia segmentară (n=2; 1,81%) proceduri paliative și laparotomii exploratorii (n=14; 12,72%). Într-un singur caz a fost folosit un dublu abord, abdominal și toracic (eso-gastrectomie).

Nu s-a înregistrat nici un caz de CG incipient (Tis, T1 și orice N) [4]. Cele mai frecvente stadializări au fost: T4 60,90% (n=67), N2 46,36% (n=51) și respectiv M0 75,45% (n=83) (Table 2).

Parametru TNM n %
Tis/T1 0 0
T2 8 7,27
T3 35 31,81
T4 67 60,90
N0 14 12,72
N1 26 23,63
N2 51 46,36
N3 19 17,27
M0 83 75,45
M1 27 24,54
Stadiu n %
IB 2 1,81
IIA 10 9,09
IIB 14 12,72
IIIA 15 13,63
IIIB 11 10,00
IIIC 31 28,18
IV 27 24,54

Table 2: Distribuția cazurilor în funcție de stadializarea TNM.

Limfadenectomia D2 a fost realizată cu o frecvență mai mare în cazul gastrectomiilor totale decât în cazul gastrectomiilor distale (P=0,040). Din cazurile în care s-a realizat limfadenectomie D2, 34,37% (n=11) au fost realizate în stadiul IIIC. Pentru toate stadiile, în afară de stadiul IB, limfadenectomia tip D1 a fost majoritară (Table III). Totuși stadiul tumoral nu a influențat alegerea tipului de gastrectomie sau al limfadenectomiei (P=0,688).

Stadiu GD GT GD GT Total
  + D1 + D2  
IB 1 0 1 0 2
IIA 4 3 0 2 9
IIB 4 4 2 4 14
IIIA 5 4 1 3 13
IIIB 5 1 0 5 11
IIIC 9 6 3 8 26
IV* 7 7 1 2 17
Total 35 25 8 24 92**

Table 3: Corelație stadiu/tip de intervenție. GD gastrectomie distală; GT gastrectomie totală (au fost incluse și esogastrectomiile totale); D1 limfadenectomie tip D1; D2 limfadenectomie tip D2; * În cazul limfadenectomiilor D2 în stadiul IV s-a realizat și excizia metastazelor la distanță (metastazectomii hepatice unice); ** Au fost excluse din Table rezecțiile nonstandard, laparotomiile exploratorii, derivațiile interne.

Limfadenectomia D1 a fost realizată în 64 de cazuri (58,2%) iar limfadenectomia D2 în 32 de cazuri (29,1%) și în celelalte 14 (12,72%) cazuri nu s-a realizat limfadenectomie, intervenția fiind definită ca paleativă.

Mortalitatea a fost de 4,5% (5 cazuri). Analizând mortalitatea în funcție de limfadenectomia efectuată am observat 3 decese în lotul celor cărora li s-a efectuat limfadenectomie tip D1 (4,68%) și 2 decese în lotul celor cu limfadenectomie tip D2 (6,66%) (P=0,99). În ambele decese cu limfadenectomie D2 s-au realizat și splenectomii, dar nu și în cele cu limfadenectomie D1.

Durata medie a operației a fost de 182,3 ± 99 min; pentru limfadenectomiile tip D1 a fost de 204,83 ± 90 min (mediană 200 min), iar pentru gastrectomiile cu limfadenectomie tip D2 a fost de 188,75 ± 106 min (mediană 162,5 min) (P=0,446) (Figure 2).

surgery-Durata-interventiei

Figure 2: Durata intervenției chirurgicale (min); Se remarcă intervențiile cu durată mai mică de 30 min (laparotomii exploratorii) și respectiv gastrectomia asistată robotic cu o durată de 585 min.

Complicații postoperatorii au fost înregistrate la 40 de pacienți (36,36%).

Am înregistrat 10 reintervenții (Dindo-Clavien IIIb), unele dintre acestea evoluând către stadii mai mari ale clasificării Dindo-Clavien (DC).

Patru din cele 10 reintervenții au evoluat către decesul pacienților. Dintre cele 10 reintervenții (Table IV), 6 au fost pentru fistule postoperatorii (au fost notate în total 10 fistule postoperatorii). În celelalte cazuri s-a reintervenit pentru hemoragie, eviscerație, ischemie mezenterică și o gastrostomie nefuncțională (Table IV). Din cele 10 fistule postoperatorii, patru (40%) au dus la decesul pacienților. Decesele au fost notate la 2 pacienți tratatați conservator și două la cei care s-a reintervenit. Opt (80%) din cele 10 fistule au fost înregistrate după gastrectomii distale iar două, (20%) după gastrectomii totale (P=0,017). 90% dintre fistule au fost notate după limfadenectomie D1.

Cauzareintervenției n %
Fistulăanastomotică 4 3,6
Fistulăduodenală* 2 1,8
Hemoragietardivă 1 0,9
Eviscerație 1 0,9
Ischemiemezentericăacută 1 0,9
Gastrostomănefuncțională 1 0,9
Total 10 9,9

Table 4: Reintervențiile.

În funcție de tipul de gastrectomie standard folosit, au fost înregistrate 8 fistule pentru GD și 1 fistulă pentru gastrectomiile totale (P=0,017), iar în funcție de tipul tipul de limfadenectomie, 9 fistule pentru D1 și una pentru D2 (P=0,091).

Discuții

Nu am constatat creșterea incidenței tumorilor din treimea proximală gastrică demonstrată de către unii autori [5]. Gastrectomia cu limfadenectomie D2 este considerată un standard de către chirurgii asiatici (Japonia, Coreea, China), iar în ultimul deceniu tehnica tinde să fie adoptată și de chirurgii europeni și americani [6], deoarece îmbunătățește supraviețuirea globală și, mai ales, "disease free" [7,8].

Clasic se considera că limfadenectomia D2 este asociată cu un timp operator prelungit și o morbiditate postoperatorie crescută față de limfadenectomia D1; pe studiul prezentat nu s-a notat o diferență semnificativă statistic în acest sens, neomogenitatea lotului din punct de vedere al localizării, stadializării și tehnicii chirurgicale și posibil diferența de experiență chirurgicală între chirurgii din studiu, fiind posibile explicații [9]. Luna A. și colab [10] au demonstrat o rată acceptabilă a morbidității (47,7%) și mortalității (6,8%) în cadrul curbei de învățare a tehnicii pentru limfadenectomie D2, condiția fiind ca tehnica să fie învățată într-un centru de excelență în chirurgia gastrică pentru cancer.

Yu X. și colab [11] într-un studiu din 2013, a evidențiat că limfadenectomia D2 ar crește diseminarea tumorală peritoneală la pacienții cu CG avansat și recomandă lavajul peritoneal abundent la sfârșitul intervenției pentru a rezolva această problemă.

Pentru o stadializare corectă în timpul gastrectomiei cu limfadenectomie D2 se recomandă o disecție chirurgicală ex-vivo [12].

În ultimii ani există tendința de a dezvolta gastrectomiile cu limfadenectomii D2 prin abord minim invaziv, laparoscopic sau robotic, care conservă avantajele "clasice" ale limfadenectomiei dar asigură o recuperare postoperatorie mai rapidă [8,13]. Experiența noastră în acest sens este limitată, un singur caz beneficiind de abord minim-invaziv, robotic. Studiul lui Vasilescu C. și colab [14] arată că, și în România limfadenectomia D2 tinde să devină tehnica standard pentru CG, dar recomandă ca tehnicile minim invazive să rămână apanajul centrelor supra-specializate pentru a îmbunătăți rezultatele.

Rata morbidității (46,36%) și a mortalității (4,5%) în studiul nostru a fost în limitele citate în literatură [1-10]. acceptabile.

Concluzii

Cancerul gastric este, cel mai adesea, diagnosticat în stadii avansate. Cu toate acestea, tendința actuală este de a realiza gastrectomii radicale, cu limfadenectomii D2. Tipul de limfadenectomie (D1 vs D2) nu influențează morbiditatea și mortalitatea postoperatorie dar îmbunătățește supraviețuirea.

Conflict De Interese

Autorii nu declară nici un conflict de interese.

Bibliografie

Select your language of interest to view the total content in your interested language
Post your comment

Share This Article

Relevant Topics

Recommended Conferences

Article Usage

  • Total views: 11624
  • [From(publication date):
    May-2014 - Nov 22, 2017]
  • Breakdown by view type
  • HTML page views : 7855
  • PDF downloads : 3769
 

Post your comment

captcha   Reload  Can't read the image? click here to refresh

Peer Reviewed Journals
 
Make the best use of Scientific Research and information from our 700 + peer reviewed, Open Access Journals
International Conferences 2017-18
 
Meet Inspiring Speakers and Experts at our 3000+ Global Annual Meetings

Contact Us

Agri & Aquaculture Journals

Dr. Krish

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9040

Biochemistry Journals

Datta A

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9037

Business & Management Journals

Ronald

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9042

Chemistry Journals

Gabriel Shaw

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9040

Clinical Journals

Datta A

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9037

Engineering Journals

James Franklin

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9042

Food & Nutrition Journals

Katie Wilson

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9042

General Science

Andrea Jason

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9043

Genetics & Molecular Biology Journals

Anna Melissa

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9006

Immunology & Microbiology Journals

David Gorantl

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9014

Materials Science Journals

Rachle Green

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9039

Nursing & Health Care Journals

Stephanie Skinner

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9039

Medical Journals

Nimmi Anna

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9038

Neuroscience & Psychology Journals

Nathan T

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9041

Pharmaceutical Sciences Journals

Ann Jose

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9007

Social & Political Science Journals

Steve Harry

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9042

 
© 2008- 2017 OMICS International - Open Access Publisher. Best viewed in Mozilla Firefox | Google Chrome | Above IE 7.0 version
adwords