alexa Breast Contralateral Metachronous Cancer: Metastases or Second Primary Beast Tumor? | Open Access Journals
[Jurnalul de Chirurgie]
ISSN: 1584-9341
Journal of Surgery
Make the best use of Scientific Research and information from our 700+ peer reviewed, Open Access Journals that operates with the help of 50,000+ Editorial Board Members and esteemed reviewers and 1000+ Scientific associations in Medical, Clinical, Pharmaceutical, Engineering, Technology and Management Fields.
Meet Inspiring Speakers and Experts at our 3000+ Global Conferenceseries Events with over 600+ Conferences, 1200+ Symposiums and 1200+ Workshops on
Medical, Pharma, Engineering, Science, Technology and Business

Breast Contralateral Metachronous Cancer: Metastases or Second Primary Beast Tumor?

Viorica Vidu1*, Vlad Herlea2, Vasile Popa3, Ciprian Aldea4, Daniela Cristea5, Mihai Cătălin Roşu1 and Daniel Gavrilă1

1Department of General Surgery and Liver Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucureşti, Romania

2Department of Pathology, Fundeni Clinical Institute, Bucureşti, Romania

3Department of Thoracic Surgery, St. John” Emergency Hospital Bucureşt,i Romania

4Department of Oncology, Colţea Hospital, Bucureşti, Romania

5Department of Internal Medicine, Tecuci Hospital, Tecuci Romania

*Corresponding Author:
Viorica Vidu
Department of General Surgery and Liver Transplantation
Fundeni Clinical Institute, Şos Fundeni, nr.258
sector 2, 022328, Bucharest, Romania
Tel: +40 (0) 21 31 80 417
E-mail: [email protected]

Received Date: July 1, 2016; Accepted Date: July 20, 2016; Published Date: July 27, 2016

Citation: Vidu V, Herlea V, Popa V, Aldea C, Cristea D, et al. Breast Contralateral Metachronous Cancer: Metastases or Second Primary Beast Tumor?. Journal of Surgery [Jurnalul de chirurgie]. 2016; 12(2): 87-93 DOI:10.7438/1584-9341-12-2-10 [article in Romanian]

Copyright: © 2016 Vidu V, et al. This is an open-access article distributed under the terms of the Creative Commons Attribution License, which permits unrestricted use, distribution, and reproduction in any medium, provided the original author and source are credited.

Visit for more related articles at Journal of Surgery

Abstract

Breast contralateral metachronous cancer is relatively rare. Familial history, BRCA 1 and BRCA 2 mutations, histopathologic type, stage of primary neoplasia and hormone status, is considered risk factors for breast metachronous cancer. The differential diagnosis between a breast contralateral metachronous cancer and a distant metastasis from the primary tumor is difficult and a subject of debate in the literature. We present herein two cases with breast metachronous contralateral tumors; the first is considered as distant metachronous metastasis and the second case, as a second primary tumor. A literature review was also performed.

Keywords

Breast cancer; Breast contralateral metachronous cancer; Metachronous metastases; Mastectomy

1Cancerul mamar ocupă o poziţie primordială în patologia tumorală la femeie şi, cu toate că a fost îndelung studiat, este şi în prezent, în atenţia cercetătorilor din medicina contemporană, datorită patogeniei sale complexe, a diversităţii structurale şi evolutive şi a răspunsului său variat la terapia multimodală.

Deşi cancerul mamar este frecvent, neoplazia mamară metacronă contralaterală este rară, riscul anual estimat la o pacientă tratată de o tumoră primară unilaterală fiind de 0,5-1% [1], iar după unele opinii, 10% din pacientele cu o tumoră malignă mamară iniţială, fac al doilea cancer [2], dar procentul poate fi semnificativ mai mare la cele cu istoric familial de cancer şi cu o neoplazie multicentrică iniţială.

Bilateralitatea reprezintă o particularitate importantă a cancerului mamar, cu posibilităţi evolutive diferite şi prognostic dificil de apreciat, in funcţie de vârsta, statusul hormonal, tipul histopatologic şi intervalul de timp după care se depistează a două tumoră. Astfel, în funcţie de acesta, tumorile ce apar până la 6 luni de la o neoplazie mamară unilaterală tratată, sunt considerate sincrone, iar cele ce apar după 6 luni, sunt considerate a fi metacrone [3,4]. Dar, cancerul mamar contralateral metacron este o metastază de la prima tumoră primară sau este o a doua tumoră primară? Este important de stabilit acest aspect, deoarece are implicaţii terapeutice şi prognostice diferite. În acest sens, lucrarea de faţă este un studiu clinic comparativ şi retroactiv a două paciente de vârstă apropiată, cu tumori metacrone mamare contralaterale, demonstrând două posibilităţi evolutive diferite.

Prezentarea cazurilor clinice

1) Pacienta GG de 48 de ani, se internează în Clinica de chirurgie generală şi de transplant hepatic a Institutului Clinic Fundeni din Bucureşti în aprilie 2009, pentru tumoră mamară dreaptă de 3 x 2 cm, în cadranul supero-extern, ulcerată, invadând pielea, fixă, infiltrativă, cu adenopatie axilară dreaptă tumorală în grupul toracic lateral drept şi la baza axilei (Figura 1). Tumora este cunoscută şi evoluează de 4 ani dar a fost neglijată de pacientă; coșorbiditățile includ. ciroză hepatică VHC, decompensată vascular şi parenchimatos (ascită, varice esofagiene gradul II) şi pleurezie dreaptă, diagnosticată şi tratată simptomatic şi sporadic de 6 ani, cu evoluţie trenantă. Sânul stâng şi axila stângă clinic normale. Pacienta nu prezintă istoric familial de cancer mamar. Testele serologice şi biochimice au evidenţiat citoloză şi colestază severă, probele de coagulare sunt alterate, iar markerii tumorali (AFP, CA 15.3, CA125) în limite normale. Examinarea computer-tomografică toraco-abdominală a evidenţiat hepatosplenomegalie importantă, cu hipertrofie de lob stâng şi caudat, ascită, dar fără metastaze intrahepatice sau intraperitoneale (Figura 2), pleurezie dreaptă recidivantă cu disfuncţie respiratorie mecanică, fără metastaze intratoracice.

surgery-open-access

Figure 1: Aspect clinic: tumoră mamară dreaptă ulcerată, malignă (pacienta GG, 48 de ani)..

surgery-open-access

Figure 2: Tomografie computerizată abdominală: ficat cirotic dar fără metastaze.

Datorită cirozei agravate, cu alterarea severă a funcţionalităţii hepatice şi a disfuncţiei respiratorii prin hidrotorax drept cu etiologie incertă (neoplazică sau cirotică), se recurge la tratament de reechilibrare şi de susţinere hepatică şi la toracoscopie exploratorie pentru a realiza o pleurodeză cu talc; intraoperator, se constată micrometastaze pleurale drepte (M1). Se realizează biopsii pleuralem talcaj și biopsie tumorală mamară. Dreaptă (Figura 3 and 4).

surgery-open-access

Figure 3: A: Hidrotorax drept neoplazic prin micrometastaze pleurale, toracoscopie exploratorie; B: biopsie pleurală toracoscopică; C: Talcaj pleural toracoscopic.

surgery-open-access

Figure 4: Carcinom ductal invaziv sân drept (aspect histopatologic la parafină, HE x 100).

Examenul histopatologic evidențiază un carcinomul ductal invaziv de grad G2, cu receptori de estrogen și progesteron pozitivim, metastatic. Tumora este clasată cT4bN1M1. Pacienta urmează terapie antihormonală neoadjuvantă cu Tamoxifen, conform protocolului oncologic stabilit, chimioterapia şi radioterapia fiind contraindicate de afecţiunea hepatică agravată. Evoluţie a fost mulţumitoare cu stabilizarea cirozei hepatice şi cicatrizării tumorii ulcerate după 18 luni de hormonoterapie, fără recidivarea pleureziei neoplazice sau apariţia altor metastaze, motiv pentru care, s-a practicat mastectomie radicală dreaptă tip Madden cu limfadenectomie axilară (Figura 5). Postoperator, evoluţia a fost favorabilă. Histopatologic, a fost confirmat carcinomul ductal invaziv G2, cu metastaze carcinomatoase în 6 ganglioni, iar imunohistochimic, s-au evidenţiat receptorii estrogenici (ER) pozitivi în 70% şi progesteronici (PGR) în 25% din celulele tumorale (Figura 6). Tumora este deci clasată pT4bN2aM1 și se continuă hormonoterapia. După 14 luni de tratament, în 2011, pacienta se prezintă cu tumoră mamară stângă, contralaterală, de 1 x 1 cm în cadranul superointern, dură, cu adenopatie axilară stângă tumorală, aspect clinic şi mamografic sugestiv pentru malignitate. Întrucât ciroza hepatică a fost stabilizată, fără alte pusee de evolutivitate şi nu au mai fost depistate alte metastaze la distanţă, cu excepţia micrometastazelor pleurale drepte staţionare sub hormonoterapie, s-a practicat mastectomie radicală stângă modificată tip Madden cu examen extemporaneu intraoperator, care a confirmat un carcinom ductal invaziv G2-3 (Figura 7 and 8), iar imunohistochimic, receptori de estrogeni și progesteron pozitivi (60 și respectiv 10%) (Figura 9). După alte 5 luni postoperator, se depistează 2 formaţiuni tumorale subcutanate în regiunea pectorală dreaptă, în zona cicatriceală corespunzătoare primei mastectomii radicale, care au fost excizate, confirmându-se a fi metastaze subcutanate de carcinom ductal invaziv. Evoluţie este nefavorabilă cu apariţia metastazelor osoase şi pleuro-pulmonare bilaterale şi agravarea ireversibilă a cirozei hepatice, urmată de deces, după 4 ani de de la diagnosticarea primului cancer.

surgery-open-access

Figure 5: A: Mastectomie radicală modificată dreaptă tip Madden; B: Limfadenectomie axilară dreaptă; C: Aplicaţie de Tachosil® după limfadenectomie axilară, ca agent limfostatic, sigilant.

surgery-open-access

Figure 6: Studiu imunohistochimic: A: receptori de estrogeni în celulele tumorale – 70% (x 100); B: receptori de progesteron în celulele tumorale - 25 %(x 100).

surgery-open-access

Figure 7: Tumoră mamară stângă contralaterală malignă, metacronă, la pacienta GG, 50 ani. cu tumoră mamară dreaptă malignă operată, de 14 luni. Aspect macroscopic intraoperator A: Piesă de sectorectomie stângă pentru examen extemporaneu B: Mastectomie radicală stângă contralaterală tip Madden C: Metastaze ganglionare axilare Aspect macroscopic pe piesa de limfadenectomie axilara stângă contralaterală.

surgery-open-access

Figure 8: Aspect de microscopic: carcinom ductal invaziv G2 stâng contralateral la pacienta GG, 50 ani, (HE x200).

surgery-open-access

Figure 9: Studiu imunohistochimic al tumorii contralaterale mamare. A: receptori de estrogeni în celulele tumorale – 60% (x 100); B: receptori de progesteron în celulele tumorale - 10 %(x 100).

2) Pacienta GI de 43 de ani, s-a internat în ianuarie 1996 cu tumoră mamară dreaptă de 2,5 cm localizată în cadranul superoextern, fără adenopatii axilare sau supraclaviculare palpabile, clinic şi mamografic cu caractere incerte; sânul stâng şi axila stângă sunt clinic şi imagistic normale. Bilanțul imagistic (computer-tomografia toracoabdomino- pelvian) nu decelează metastaze, iar markerii tumorali sunt în limite normale. Pacienta nu are istoric familial de cancer mamar. S-a practicat mastectomie radicală dreaptă modificată tip Madden, cu examen extemporaneu intraoperator, diagnosticul histopatologic fiind carcinom ductal invaziv, cu zone de schir, G2, fără metastaze în ganglionii axilari; imunohistochimic receptorii de estrogen și progesteron sunt în 80 și respectiv 20% (Figura 10). Tumora este clasată pT2N0M0. Postoperator, pacienta urmează tratașent adjuvant: chimioterapie, radioterapie şi hormonoterapie (Tamoxifen 20 mg pe zi, timp de 5 ani). Evoluţie favorabilă timp de 20 de ani, fără recidive sau metastaze la distanţă, serologic cu markerii tumorali în limite normale. În februarie 2016, la vârsta de 65 de ani, cu diabet de tip II stabilizat terapeutic (insulinemie şi glicemie în limite normale sub tratament antidiabetic oral) , se prezintă cu o formaţiune tumorală mamară stângă, deci contralaterală, în cadranul supero-intern, de 3 cm, dură, fără adenopatii axilare sau supraclaviculare palpabile, diagnosticată clinic şi mamografic cu aspect sugestiv de malignitate (Figura 11). Nu se evidențiază recidive tumorale sau metastaze ganglionare axilare în regiunea mamară dreaptă, iar cicatricea postmastectomie radicală dreaptă este suplă, cu mobilitate normală a brațului.

surgery-open-access

Figure 10: Carcinom ductal invaziv G2 mamar drept. A: receptori de estrogeni în celulele tumorale – 80% (x 100); B: receptori de progesteron în celulele tumorale - 20 %(x 100).

S-a practicat mastectomie radicală stângă tip Madden cu limfadenectomie; examenul extemporaneu intraoperator dar și cel la parafină evidenţiază un carcinom lobular invaziv bine diferenţiat G3 (Figura 12 and 13), fără metastaze ganglionare axilare, estrogenreceptor și progesteron-receptor pozitiv (60 și respectiv 15% din celulele tumorale) (Figura 14). Tumora a fost clasată pT2N0M0. Evoluţie a fost favorabilă cu vindecare per primam. A urmat hormonoterapie (Tamoxifen) postoperator, iar în prezent nu prezintă semne clinice, imagistice și biologice de recidivă neoplazică.

surgery-open-access

Figure 11: Tumoră mamară stângă supero-internă contralaterală metacronă. G.I. 65 de ani. Aspect mamografic.

surgery-open-access

Figure 12: Tumoră mamară stângă contralaterală metacronă. Aspect intraoperator. G.I. 65 de ani.

surgery-open-access

Figure 13: Carcinom lobular invaziv metacron contralateral, G.I. 65 de ani (HE x 100).

surgery-open-access

Figure 14: Studiul imunohistochimic al tumorii mamare controlaterale metacrone A: receptori de estrogeni în celulele tumorale – 60% (x 100); B: receptori de progesteron în celulele tumorale – 15 %(x 100).

Discuţii

Conform opiniei majoritare din literatură, cancerul mamar metacron contralateral, apare la peste 6 luni după o tumoră primară unilaterală tratată multimodal şi, in principiu este de tip histopatologic diferit [3-7].

Neoplaziile diagnosticate în intervalul de 3-6 luni de la o tumoră primară tratată, sunt considerate sincrone şi provin din focare de oncogeneză multicentrică, cu origine monoclonală , latente, subclinice la momentul decelării primului cancer. şi care se dezvoltă ulterior simultan sau succesiv. Nu există diferenţe atestate prin studii imunohistochimice între cancerele sincrone simultane sau succesive de sân şi, intrucât au acelaşi tip histopatologic, tumorile sincrone sunt considerate, după unii autori, metastaze ale aceleeaşi neoplazii [7,8].

Se apreciază că incidenţa cancerului contralateral la pacientele operate de o tumoră primară unilaterală este de 4-20% [9] şi poate fi semnificativ modificată de o serie de factori de risc ca: istoricul familial de cancer mamar sau ereditatea (modificările genomice), vârsta pacientei la diagnosticarea primului cancer, statusul receptorilor hormonali, tipul histopatologic, gradingul celular, stadiul avansat şi terapia sistemică a neoplaziei iniţiale [7]. Astfel, după unii autori [8] există un risc de 44% de cancer contralateral la pacientele cu istoric familial neoplazic mamar şi cu mutaţii ale genelor BRCA 1 şi BCRA 2, comparativ cu populatia generală, de numai 4%, după 10 ani de la o tumoră unilaterală. Procente asemănătoare au fost raportate şi de Easton D şi colab. [9], care identifică un risc de cancer contralateral de 46-87% la populaţia cu mutaţii BCRA 1 şi de 26-84% la cea cu mutaţii BCRA 2, comparativ cu 10% la populaţia generală. Mutaţiile genei BCRA 1 au fost asociate cu cancerul mamar metacron contralateral, în special la pacientele tinere, sub 45 de ani şi cu istoric familial, ceea ce sugerează o predispoziţie genetică la aceste cazuri, cu o evoluţie mai gravă şi prognostic rezervat [4], iar BCRA 2 a fost asociat cu tumorile sincrone contralaterale [4,9], cu toate că Steinmann [10] nu identifică mutaţii genice semnificative la un lot de 70 de paciente cu cancer bilateral, comparativ cu cele cu tumoră unilaterală. Un alt factor de risc important pentru cancerul mamar contralateral, este tipul histopatologic al tumorii primare iniţiale unilaterale; astfel, carcinomul ductal invaziv este asociat cu un risc crescut pentru cancer contralateral metacron, după un interval mediu de 4,6 ani [5,11], iar carcinomul lobular este mai sugestiv pentru cancerele contralaterale sincrone, fiind de regulă multicentric [12], cu toate că Bernstein şi colab [13,14]. îl consideră ca având, în aceeaşi măsură, risc crescut de cancer metacron contralateral. Opinii asemănătoare au Carsten R. și colab. [15], care au semnalat un risc crescut de cancer metacron la pacientele sub 50 ani, cu carcinom ductal invaziv şi lobular iniţial şi cu tumori cu receptori de estrogen negativi, cu fenotip mult mai agresiv. Astfel, se atribuie un rol important în evoluţia ulterioară şi în aceeaşi măsură, cu valoare prognostică, statusului receptorilor estrogenici şi progesteronici al tumorii primare iniţiale, din studiul imunohistochimic, considerânduse că, profilul receptorial pentru cancerul contralateral ca parametru predictibil pentru prognostic şi risc de apariţie, este influienţat de terapia, în principiu multimodală, a tumorii unilaterale. În acest sens, o tumoră cu receptori estrogenici şi progesteronici în procent mai mare la tumora unilaterală, este mai receptivă la terapia antihormonală cu Tamoxifen sau alţi inhibitori de aromatază, reducându-se semnificativ riscul de cancer metacron contralateral cu 30-47%, dar creşte procentul de tumori estrogen-receptor negative contralaterale, cu fenotip mai agresiv şi cu prognostic rezervat [8,15-17]. Acelaşi aspect este raportat şi de Sandra Swain şi colab. [18], care susţin că Tamoxifenul în doză de 20 mg pe zi, scade riscul de cancer metacron contralateral cu 30%, dar îi agravează prognosticul, prin reducerea celulelor receptor-estrogen pozitive. Mecanismul s-ar putea explica prin faptul că, acţionând că un antiestrogen la nivelul receptorilor membranari din ţesutul glandular mamar, Tamoxifenul inhibă proliferarea celulelor tumorale estrogenreceptor pozitive, dar, cum cancerul are structură heterogenă, cu celule receptor-pozitive şi negative, în consecinţă, cele pozitive răspund cu reducerea proliferării lor, iar cele negative continuă să crească selectiv [19]. Nu este cunoscut încă, pe deplin, rolul Tamoxifenului pe celulele estrogen-receptor negative din tumora iniţială unilaterală şi nici asupra receptorilor progesteronici [20]. Deoarece unii autori nu au semnalat o influienţă semnificativă a hormonoterapiei asupra tumorii unilaterale în reducerea riscului cancerului metacron contralateral [12], „disputa continuă”, Tamoxifenul fiind considerat un antiestrogenic pentru sân, dar ,,progestogenic”, cu efecte proliferative, carcinogenetice pentru endometru, oase şi ficat, dar, în acelaşi timp, scade mortalitatea cu 30% prin patologia ischemică cardio-vasculară şi prin fracturi patologice pe fond osteoporotic [21]. În cazul pacientelor noastre, deşi vârsta lor a fost apropiată, sub 50 ani, fără istoric familial de cancer, ambele cu carcinom ductal invaziv identificat in tumora primară iniţială, cu acelaşi grading celular, acelaşi nivel de imunitate antitumorală (markeri tumorali cu titru normal) şi cu status hormonal asemănător, evoluţia clinică şi prognosticul la distanţă au fost diferite, prima avand o evoluţie agravantă, cu o supravieţuire de circa 4 ani, cu toate că şi ciroza hepatică in stadiu avansat ca patologie asociată, a influienţat nefavorabil prognosticul. Dar, în contextul celor menţionate mai sus, deşi carcinomul ductal invaziv unilateral, a fost la ambele paciente cu status receptorial estrogenic favorabil (peste 70%) totuşi, la tumora contralaterală metacronă, s-a identificat un procent mare de receptori hormonali, de 60-70% receptori de estrogen, deşi ambele au urmat hormonoterapie cu Tamoxifen, ceea ce ar putea explica evoluţia favorabilă in cazul celei de a doua paciente şi mulţumitoare în cazul primei paciente, cu o supravieţuire de 4 ani, şi aceasta avea o patologie asociată semnificativ agravantă. Ipotetic, după unii autori, explicaţia ar fi existenţa unui ,,mecanism alternativ de salvare”, ce poate fi relevant , prin care celulele tumorale estrogen-receptor (ER) negative se ,,pozitivează”, la pacientele care au primit Tamoxifen adjuvant, deoarece 80% din cele cu cancer contralateral au un procent crescut de ER, dar pot avea loc şi alterări proteice în structura receptorială, cu alterarea funcţionalităţii lor, evidenţiabile în expresia c-erbB2,consecinţa fiind rezistenţa la hormonoterapie [18,22]. Acest aspect este sugestiv, mai ales in cazul primei paciente, care a urmat numai hormonoterapie cu Tamoxifen, 20 mg pe zi, deoarece chimioterapia şi radioterapia au fost contraindicate de „afecţiunea hepatică in stadiu avansat. Receptorii progesteronici au avut procent redus atât în localizarea unilaterală, cât şi în cea contralaterală, la ambele paciente, ceea ce concordă cu opinia din literatură, conform căreia, nu s-a raportat o creştere a receptorilor progesteronici la cancerele metacrone, după hormonoterapia pentru cancerul unilateral, decât sporadic maxim 30%, ceea ce denotă un fenoptip mai agresiv al acestora [4]. De asemenea, chimioterapia şi radioterapia pentru tumora iniţială unilaterală, reduc riscul de cancer metacron contralateral [3]; chimioterapia fiind considerată a avea dublu efect: scade riscul de cancer contralateral metacron, dar creşte rezistenţa la tratament a acestuia, comparativ cu primul, deci ii agravează prognosticul [23]. Evoluţia favorabilă în al doilea caz, cu remisie completă a primei neoplazii, diagnosticată intr-un stadiu curabil, un interval liber de boală de 20 de ani şi un cancer metacron contralateral operabil, (mastectomie radicală contralaterală cu viză curativă din punct de vedere oncologic şi fără metastaze ganglionare axilare identificabile histopatologic sau la distanţă), poate fi explicabilă prin efectul benefic al terapiei multimodale aplicată la prima tumoră receptor-pozitivă, dar care rămâne in continuare cu prognostic la distanţă rezervat, datorită carcinomului lobular metacron, comparativ cu prima pacientă, care a urmat numai hormonoterapie pentru prima tumoră diagnosticată in stadiu avansat şi care a avut un prognostic rezervat. În cazul cancerului mamar metacron contralateral, este important de precizat dacă este o metastază tardivă a primei tumori sau este a doua tumoră primară, distincţie ce nu este uşor de realizat, dar este necesară deoarece are implicaţii terapeutice şi prognostice diferite. Astfel, Chaudary şi colab. (citat de 24) în 1984, au propus criterii semnificative pentru diagnosticul diferenţial al acestor două entităţi, ca: tipul histopatologic, grading-ul celular şi stadiul TNM al primei tumori (în special prezenţa sau absenţa metastazelor ganglionare) şi statusul hormonal al celulelor tumorale. Conform acestor considerente, o a doua tumoră primară, se caracterizează printr-un tip histopatologic diferit de prima, cu grading celular mai înalt, în contextul absenţei metastazelor ganglionare sau la distanţă la momentul diagnosticului primei tumori şi status hormonal redus, comparativ cu prima neoplazie, in special pentru receptorii progesteronici (Chaudary şi colab.), deşi, după unii autori, pattern-ul biologic al cancerelor metacrone este controversat [24]. Având în vedere criteriile Chaudary de diagnostic diferenţial, in cazul celei de a doua paciente, tumora contralaterală mamară este considerată a doua tumoră primară, metacronă, deoarece a fost diagnosticată după un interval de 20 de ani liber de boală oncologică activă de la tumora unilaterală, histopatologic şi imunohistochimic diferită (carcinom lobular G3 metacron şi carcinom ductal invaziv unilateral G2, cu receptori de progesteron de numai 15%, comparativ cu 30% iniţial), în contextul absenţei metastazelor ganglionare sau la distanţă de la tumora iniţială, remisă complet sub tratament chirurgical radical adaptat stadiului bolii şi a celui oncologic adjuvant, după un protocol terapeutic complet. Dar, în cazul primei paciente, fără istoric familial de cancer, a doua tumoră contralaterală metacronă a fost diagnosticată ca fiind carcinom ductal invaziv cu acelaşi pattern celular G2 şi semnificativ estrogen-receptor pozitivă ca şi cea mamară unilaterală, dar care la momentul diagnosticului iniţial , prezenta metastaze ganglionare axilare homolaterale şi carcinomatoză pleurală, evidenţiabile histopatologic, deci pT4bN2aM1. Deşi neoplazia a fost stabilizată din punct de vedere clinic, serologic şi imagistic pe o anumită perioadă, ceea ce a permis mastectomia radicală unilaterală, numai cu intenţie citoreductivă, in imposibilitatea unei terapii adjuvante complete, datorită tarei hepatice asociate, totuşi a doua tumoră contralaterală, poate fi considerată metastază metacronă, în contextul extinderii bolii neoplazice la nivel loco-regional şi sistemic (metastaze axilare ganglionare şi pleurale existente la momentul diagnosticului), urmată fiind apoi de apariţia celor două metastaze subcutanate parietale in regiunea mamară unilaterală iniţial. Metastazarea contralaterală mamară ar fi posibilă prin ,,căi anatomice de drenaj limfatic existente sau creeate postterapeutic intre cele două regiuni mamare, care ar facilita migrarea şi grefarea celulelor neoplazice contralateral [25]. Conform datelor din literatură, metastazele contralaterale mamare metacrone sunt foarte rare, dar posibile in special la paciente sub 50 ani, cu cancer unilateral multicentric lobular sau ductal invaziv, fenotipic agresive (mutaţii BCRA 1, 2, status receptorial negativ) şi cu metastaze ganglionare axilare, cu invazie extracapsulară unilaterală [12,25]. La această categorie de paciente, se recomandă hormonoterapia, chimioterapia şi iradierea profilactică contralaterală, mastectomia radicală contralaterală profilactică şi histerectomia totală cu anexectomie bilaterală [12,26,27].

Pentru depistarea precoce a cancerului metacron, se recomandă monitorizare clinică, serologică (markeri tumorali) şi imagistică (ecografie mamară, mamografie), imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) mamară bilaterală, în special la pacientele cu risc crescut, .cu eficienţă considerată superioară, mai ales dacă se ia în discuţie mastectomia profilactică contralaterală [28,29]. Astfel, s-a raportat o sensibilitate a IRM pentru tumora metacronă contralaterală, de 86- 100% şi specificitate de 93% [30], identificându-se în 3,1% din cazuri, cancer metacron contralateral infraclinic, la paciente cu examen clinic şi mamografic negativ. respectiv la 30 din 969 bolnave examinate IRM [2]. Tratamentul cancerului metacron contralateral este multimodal, cu viză de radicalitate oncologică, adjuvant sau neoadjuvant, in cazul metastazelor metacrone şi individualizat, după stadiul evolutiv şi tipul histopatologic, in cazul tumorilor primare ”secundare”, ce pot fi diferite: carcinoame lobulare, ductal invazive sau sarcoame contralaterale postiradiere [6]. Prognosticul cancerului metacron contralateral este diferit: pentru metastaze este rezervat, avand in vedere contextul evolutiv al bolii, similar cu cel al cancerelor sincrone, considerate de origine monoclonală, iar pentru cancerul metacron primar, prognosticul şi mortalitatea la peste 10 ani, sunt similare cu cele ale neoplaziei unilaterale [23].

Concluzii

Cancerul metacron mamar contralateral este o entitate distinctă, cu potenţial clinic şi evolutiv diferit. Varsta sub 50 de ani, predispoziţia genetică (istoricul familial, mutaţiile genice BCRA 1,2), tipul histopatologic lobular şi ductal invaziv, stadiul avansat, grading-ul celular şi statusul hormonal al tumorii unilaterale, sunt consideraţi factori de risc pentru cancerul bilateral.mamar. Tratamentul multimodal al tumorii unilaterale, poate influienţa riscul apariţiei cancerului contralateral. Diagnosticul diferenţial intre metastază şi a doua tumoră primară metacronă contralaterală este important, deoarece are implicaţii terapeutice şi prognostice distincte. Cazurile celor două paciente prezentate, ilustrează două posibilităţi de evoluţie diferită a cancerului mamar contralateral, metastaza metacronă mamară contralaterală fiind o entitate foarte rară.

Conflict de interese

Autorii nu declară niciun conflict de interese

References

Select your language of interest to view the total content in your interested language
Post your comment

Share This Article

Relevant Topics

Recommended Conferences

Article Usage

  • Total views: 8669
  • [From(publication date):
    June-2016 - Nov 25, 2017]
  • Breakdown by view type
  • HTML page views : 8555
  • PDF downloads : 114
 

Post your comment

captcha   Reload  Can't read the image? click here to refresh

Peer Reviewed Journals
 
Make the best use of Scientific Research and information from our 700 + peer reviewed, Open Access Journals
International Conferences 2017-18
 
Meet Inspiring Speakers and Experts at our 3000+ Global Annual Meetings

Contact Us

Agri & Aquaculture Journals

Dr. Krish

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9040

Biochemistry Journals

Datta A

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9037

Business & Management Journals

Ronald

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9042

Chemistry Journals

Gabriel Shaw

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9040

Clinical Journals

Datta A

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9037

Engineering Journals

James Franklin

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9042

Food & Nutrition Journals

Katie Wilson

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9042

General Science

Andrea Jason

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9043

Genetics & Molecular Biology Journals

Anna Melissa

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9006

Immunology & Microbiology Journals

David Gorantl

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9014

Materials Science Journals

Rachle Green

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9039

Nursing & Health Care Journals

Stephanie Skinner

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9039

Medical Journals

Nimmi Anna

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9038

Neuroscience & Psychology Journals

Nathan T

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9041

Pharmaceutical Sciences Journals

Ann Jose

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9007

Social & Political Science Journals

Steve Harry

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9042

 
© 2008- 2017 OMICS International - Open Access Publisher. Best viewed in Mozilla Firefox | Google Chrome | Above IE 7.0 version
adwords