alexa
Reach Us +441704335730
Caustic Gastric Stenosis in Adults
[Jurnalul de Chirurgie]
ISSN: 1584-9341

Journal of Surgery
Open Access

OMICS International organises 3000+ Global Conferenceseries Events every year across USA, Europe & Asia with support from 1000 more scientific Societies and Publishes 700+ Open Access Journals which contains over 50000 eminent personalities, reputed scientists as editorial board members.

Open Access Journals gaining more Readers and Citations
700 Journals and 15,000,000 Readers Each Journal is getting 25,000+ Readers

This Readership is 10 times more when compared to other Subscription Journals (Source: Google Analytics)

Caustic Gastric Stenosis in Adults

Eugen Târcoveanu1*, Cristian Lupașcu1, Nicolae Dănilă1, Alin Vasilescu1, Felicia Crumpei2 and Costel Bradea1
11st Surgical Unit, Department of Surgery, “St. Spiridon” Hospital, “Gr.T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Romania
2Department of Radiology, “St; Spiridon” Hospital, Iasi, Romania
*Corresponding Author: Eugen Târcoveanu, MD, PhD, Professor of Surgery, Department of Surgery, “St. Spiridon” Hospital, “Gr.T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Independentei Street, No 1, 700111, Iasi, Romania, Tel: +40 (0) 232 21 82 72, Email: [email protected]

Received Date: Sep 04, 2018 / Accepted Date: Oct 04, 2018 / Published Date: Oct 11, 2018

Abstract

Introduction: Caustic gastric stenosis is relatively rare complications after voluntary or accidental ingestion of caustic substances.
Methods: They analyzed all the medical recordings of the patients operated in First Surgical Clinic, “St Spiridon” Emergency Hospital Iasi during 2004-2017 (6 cases - lot A) for caustic gastric stenosis presented comparatively with a lot of 46 patients with caustic gastric stenosis (lot B) operated in the same clinic between 1990 and 2003.
Results: The most frequently used substance was the caustic soda in group B and detartrant (surface cleaning product – a descaling agent) in group A. The most common site of stenosis was antral, prepyloric; this is explained by the prolonged contact of the caustic with this declivity area and by the spasm of the ankle muscles secondary to caustic action. In the period of establishment of esophageal and/or gastric stenosis, in all cases of group A, esophageal dilation with endoscopic pneumatic balloon probe was started early for both esophageal and gastric stenosis and in group B only in 19 cases. Surgical treatment depended on the extent of the corrosive lesions. In most cases, with limited antral stenosis, we performed distal gastrectomy with gastroduodenal anastomosis. In the combined lesions (esophageal and gastric stenosis) we preferred surgical interventions in two or three steps.
Conclusion: Associated gastric and esophageal lesions form a distinct subgroup that often requires complex surgical resolution through laborious procedures. It is advisable to perform endoscopic dilation procedures, both esophageal and pyloric lesions, before attempting surgical treatment. Postoperative morbidity and mortality decreased over the time, through a personalized, differentiated approach to each case, into a multidisciplinary team.

Keywords: Corrosive gastric stenosis; Esophageal stenosis; Antrectomy

Introduction

Stenozele antro-pilorice postcaustice izolate sunt rare, întâlninduse într-un procent de numai 10%, faţă de stenozele esofagiene care se înregistrează în 70% din cazuri şi faţă de leziunile mixte esofagogastrice menţionate în 20% din cazuri [1]. În ultima perioadă de timp am constatat un fapt înbucurător și anume o scădere semnificativă a incidenței stenozelor gastrice postcaustice și a stenozelor gastrice ulceroase. Singura problemă în dezbatere rămâne folosirea stomacului ca material de esofagoplastie în stenozele gastrice cu stenozele esofagiene postcaustice [2,3].

Material şi metodă

Am efectuat un studiu retrospectiv pe baza analizei bazei de date a Clinicii I Chirurgie Spitalul Universitar “Sf. Spiridon” din Iasi, referitoare la bolnavii cu stenoze gastrice postcaustice operate în perioada 2004-2017 (Lot A), ce cuprinde foi de observație, protocoale operatorii și examene histopatologice. Am analizat datele clinice, paraclinice, aspectele anatomo-patologice, modalităţile terapeutice şi rezultatele tratamentului aplicat. Am comparat datele cu cele ale unei perioade similare anterioare (1990-2013) (Lot B) pentru a observa evoluția în timp a a diferitelor aspecte ale acestei patologii rare.

Am introdus în studiu doar stenozele gastrice secundare ingestiei voluntare sau accidentale a unei substanțe caustice izolate sau asociate cu o stenoză esofagiană care au fost operate.

Rezultate

În intervalul 2004-2017 (lot A), în Clinica I Chirurgie Iaşi au fost internate 190 stenoze digestive înalte: 68 (35,79%) stenoze esofagiene postcaustice, 6 (3,15%) stenoze gastrice postcaustice (izolate-3, leziuni mixte eso-gastrice - 3), 62 (32,64%) stenoze gastrice neoplazice, 54 (28,42%). stenoze piloroduodenale ulceroase.

În intervalul 1990-2003 (Lot B), în Clinica I Chirurgie Iaşi au fost internate 639 stenoze digestive înalte: 92 (14,39%) stenoze esofagiene postcaustice, 46 (7,19%) stenoze gastrice postcaustice (isolate-28, leziuni mixte eso-gastrice - 18) și 97 (15,18%) stenoze gastrice neoplazice, 404 (63,24%) stenoze piloroduodenale ulceroase.

Lotul A cuprinde jumătate bărbați și jumătate femei, iar lotul B 54,3% bărbați și 45,7% femei. Limitele de vârstă au fost între 31 și 66 ani în lotul A cu o vârstă medie de 48,33 ani, iar în lotul B vârstele au fost cuprinse între 21 şi 69 de ani, cu o medie de 41,4 ani. În lotul A bolnavii au provenit în proporții egale din mediu urban și rural, pe când în lotul B majoritatea cazurilor au provenit din mediul rural (29 cazuri - 63%), (Table I).

Nr Sex Vârstă Mediu Caustic Interval Semne clinice Biologie Comorbiditate TEGD SE*
1 F 34 U NaOH 1,5 luni Vărsături Sc. ponderală Hipoproteinemie Depresie +  
2 M 48 U NaOH 3 luni Disfagie Vărsături Hipoproteinemie Depresie + +
3 M 31 R HNO3 3 luni Vărsături Hipoproteinemie Depresie +  
4 M 66 R NaOH 2 luni Disfagie Vărsăt. Sc. ponderală Hipoproteinemie Anemie Diabet, Ciroză + +
5 F 62 R NaOH 5 luni Disfagie Sc. ponderală Hipoproteinemie Anemie Depresie, HTA, FA, IRA, Hep.cr. + +
6 F 49 U NaOH 3 luni Vărsături Sc. ponderală Hipoproteinemie Anemie Depresie +  

Tabel I: Stenoze gastrice postcaustice: date demografice, preoperatorii, diagnostic.

Substanţa caustică ingerată voluntar în scop suicidar (majoritar) sau accidental a fost în ordinea frecvenței în lotul A detartrantul (3 cazuri) urmat de hidroxidul de sodiu (2 cazuri) și acidul azotic (1 caz); în lotul B s-a constatat predominanţa causticului alcalin (hidroxid de sodiu) (18 din 32 cazuri, în toxicul ingerat a fost menționat în documentele medicale), urmata de acid sulfuric, acid clorhidric, acid azotic, detartrant, hipoclorit de sodiu.

Intervalul de timp minim simptomatic dintre ingestia substanţei caustice şi constituirea stenozei gastrice a fost în lotul A de o lună, 2 luni (câte un un caz), 3 luni (3 cazuri) și 5 luni (un caz), cu o medie de 2,8 luni; în lotul B acest interval a fost o lună (11 cazuri), 2 luni (14 cazuri), 3 luni (14 cazuri), 4 luni (2 cazuri), 7 luni (2 cazuri), 12 luni (3 cazuri), cu o medie de 3 luni.

Tabloul clinic polimorf, la interval variabil după ingestia de substanţă caustică, trebuie să determine luarea în considerare şi căutarea leziunilor postcaustice distal de sfincterul esofagian inferior, la nivelul stomacului. Au fost situații în care manifestările clinice primare se datorau stenozei esofagiene asociate (3 din 6 cazuri în lotul A și 18 din 46 cazuri în lotul B), care au mascat simptomatologia de stenoză gastrică instalată ulterior. Sindroamele clinice dominante au fost: în lotul A sindrom esofagian (3 cazuri), sindrom de stenoză gastrică cu vărsături, scadere ponderală (3 cazuri); în lotul B, mai consistent, s-au întâlnit aspecte clinice variabile: sindrom esofagian (17 cazuri), sindrom de stenoză digestivă înaltă (17 cazuri); sindrom dureros epigastric (4 cazuri); hemoragie digestivă superioară (3 cazuri); sindrom peritonitic (2 cazuri); sindrom pseudoneoplazic (2 cazuri); disfuncţionalitatea gastrostomiei (1 caz).

Stadiul evolutiv al stenozei gastrice a fost de: în lotul A stenoză compensată 4 cazuri și stenoză decompensată 2 cazuri; în lotul B stenoză organică compensată (14 cazuri), stenoză organică decompensată (32 cazuri), tulburări metabolice severe și malnutriţie proteino-calorică.

Anemia și hipoproteinemia au fost constant întâlnite la bolnavii din lotul B; în lotul A, anemia a fost întâlnită la jumătate din bolnavi, iar hipoproteinemia la toți.

Terapia din perioada de arsură caustică, la bolnavii care au fost spitalizaţi iniţial în serviciul nostru sau care aveau documente medicale clare, a constat în tratament medicamentos complex (antalgice, antispastice, antibiotice, corticoterapie), inclusiv tratament intensiv de reechilibrare volemică, hidroelectrolitică şi proteică; în lotul A s-a practicat preoperator jejunostomie la un bolnav, iar în lotul B la 2 bolnavi. Lotul A a beneficiat de noile produse de realimentare enterală și parenterală.

Examenul radiologic cu substanţă de contrast, efectuat în perioada de stenoză constituită, a arătat: în lotul A stenoză gastrică izolată în 3 cazuri (Figure 1) și stenoză gastrică și esofagiană în alte 3 din care doar într-n singur caz a fost necesară o esofagoplastie; în lotul B s-a constatat o stenoză gastrică izolată în 24 de cazuri şi asociere de stenoză esofagiană şi gastrică (Figure 2) în 18 cazuri , din care 6 au benefiiciat de esofagoplastie.

surgery

Figure 1: Stenoză antrală postcaustică izolată. Tranzit baritat ezogastric.

surgery

Figure 2: Stenoză esofagiană şi antropilorică postcaustică – tranzit baritat esogastric.

Examenul endoscopic eso-gastric, efectuat la toți bolnavii din lotul A a arătat leziuni de esofagită în toate cazurile, stenoză esofagiană strânsă un caz, stenoză moderată esofagiană 2 cazuri și stenoză gastrică strânsă în 5 cazuri; la bolnavii din lotul B la care s-a putut efectua endoscopia s-a evidenţiat stenoză esofagiană - 12 cazuri (completă în 6 cazuri şi largă în 6 cazuri) şi stenoză gastrică în 14 cazuri, predominant antro-pilorică; endoscopia a precizat existenţa leziunilor de esofagită în 9 cazuri (gradul I-II - 5 cazuri, gradul III - 4 cazuri) şi leziuni de gastrită în 4 cazuri (erozivă - 2 cazuri, polipoidă - 2 cazuri). În perioada de instituire a stenozei esofagiene şi/sau gastrice, în toate cazurile din lotul A s-a început precoce tratamentul endoscopic cu sondă cu balonaș atât pentru stenozele esofagiene cât și gastrice (Figure 3).

surgery

Figure 3: Dilatație gastrică endoscopică pneumatică cu sondă cu balonaș pentru stenoză gastrică Postcaustică.

În lotul B în 19 cazuri s-a tentat dilataţii esofagiene cu bujii - 14 cazuri, dilataţii esofagiene pneumatice - 2 cazuri, dilataţii pilorice pneumatice cu sonda cu balonaş - 3 cazuri. Cazurile la care acest tratament nu a dat rezultate satisfăcătoare au fost operate. Așa se explică scaderea importanta a cazurilor operate în lotul A.

Explorarea intraoperatorie a confirmat stenoza antrală strânsă în 6 cazuri (într-un caz dublă) din lotul A și la lotul B stenoză antropilorică 20 cazuri, antrală 12 cazuri şi stenoză antrală întinsă la corp 14 cazuri; s-au înregistrat şi alte aspecte: perigastrită severă asociată cu gastrită erozivă 4 cazuri, abces subfrenic stâng 1 şi peritonită acută generalizată un caz.

Tehnica chirurgicală utilizată pentru rezolvarea leziunilor gastrice a fost următoarea: în lotul A s-a practicat antrectomie urmată de anastomoză gastroduodenală tip Pean - Bilroth I în 4 cazuri (Figure 4), rezecție gastrică 2/3 cu anastomoză gastroduodenală Pean un caz și gastroenteroanastomoză trensmezocolică posterioară un caz (Table II).

surgery

Figure 4: Stenoză antropilorică – aspect intraoperatorii: antrectomie urmată de anastomoză gastroduodenală tip Pean-Bilroth I

     
Nr Sex Vârstă Tip chirurgie Nutriție preoperatorie Operații seriate Spitalizare postoperatorie Follow-up Recidivă
1 F 34 Antrectomie + GDA Pean i.v.   9 zile 6 ani nu
2 M 48 GEA Jejunostomie   10 zile 3 ani nu
3 M 31 Rezecție 2/3 + GDA Pean i.v.   8 zile 5 ani nu
4 M 66 Antrectomie + GDA Pean Jejunostomie   14 zile 5 ani nu
5 F 62 Antrectomie + GDA Pean i.v. Esofagoplastie ileocolon 10 zile 5 ani nu
6 F 49 Antrectomie + GDA Pean i.v.   18 zile 1 an nu

Tabel II: Stenoze gastrice postcaustice: date operatorii, rezultate imediate, follow-up.

În lotul B s-a practicat pilorogastroplastie antrală 1 caz, antrectomie 21 cazuri urmată de anastomoză gastro-duodenală (gastrostomie de alimentare în 2 cazuri), hemigastrectomie cu anastomoză gastroduodenală la 6 bolnavi, rezecţie gastrică 2/3 sau 3/4 la 13 bolnavi ( urmată de montaj gastroduodenal în 9 cazuri şi gastrojejunal tip Roux - 2, Reichel-Polya - 1 şi Hoffmeister-Finsterer - 1 caz), gastroenteroanastomoza latero-laterală la 5 cazuri, jejunostomia de alimentare tip Witzel.

Tactica şi tehnicile chirurgicale utilizate în intervenţiile complexe la bolnavii cu stenoze gastrice şi esofagiene au fost: în lotul A o singură esofagoplatie cu ileocolon la 6 luni după antrectomie cu anastomoză Pean și gastrostomie pentru stenoza antrală: în lotul B s-au efectuat intervenţii chirurgicale în acelaşi timp operator: esofagoplastie cu colon stâng izoperistaltic retrosternal, antrectomie cu anastomoză gastroduodenală în 2 cazuri și intervenţii chirurgicale seriate, în timpi operatori succesivi în 4 cazuri: rezecţie gastrică cu anastomoză gastroduodenală şi gastrostomie de alimentare (timpul 1), urmată la interval de 6 luni de esofagoplastie cu colon stâng anizoperistaltic retrosternal (timpul 2), la care anastomoza cervicală faringo-colică a fost efectuată ulterior (timpul 3), 1 caz; rezecţie gastrică cu anastomoză gastroduodenală (timpul 1), urmată de esofagoplastie cu ileocolon (timpul 2), în 2 cazuri; gastroenteroanastomoză transmezocolică cu gastrostomie de alimentare (timpul 1), urmată la interval de 2 ani de esofagoplastie cu ileocolon (timpul 2), 1 caz.

Examenul microscopic al pieselor de exereză gastrică înregistrate în ordinea frecvenței au fost: fibroză parietală gastrică stenozantă, inflamaţia parietală gastrică cu perinevrită şi endarterită obliterantă asociate fibrozei, ulceraţie gastrică cronică cu bază pseudoangiomatoasă, ulceraţii gastrice superficiale, atrofia mucoasei gastrice, regenerare metaplazică a mucoasei gastrice, displazie ușoară

În lotul A nu s-au înregistrat complicații care să impună reintervenții, ci doar o supurație minoră parietală a sitului de gastrostomie; în lotul B morbiditatea postoperatorie a fost de 15,21%: hemoragie din tranşa de anastomoză gastro-duodenală, ce a necesitat reintervenţie de hemostază - 1 caz, fistulă anastomotică eso-jejunală pe ansa Roux, cu evoluţie favorabilă sub tratament conservator - 1 caz, stenoza anastomotică gastro-duodenală, ce a necesitat schimbarea montajului - 1 caz, stenoza jejunostomiei datorită perivisceritei, ce a necesitat desfiinţarea şi refacerea ei - 1 caz, supuraţie parietală, după rezecţii asociate cu gastrostomie - 2 cazuri, decompensarea cirozei hepatice - 1 caz.

După esofagoplastia din lotul A nu s-au înregistrat complicații; în lotul B s-au notat trei complicaţii: o fistulă anastomotică cologastrică după plastie cu colon drept, o fistulă anastomotică esocolică cervicală (tot plastie cu colon drept), obstrucţia grefonului jejunal prin cudură şi periviscerită la nivelul manubriului sternal (rezecţie manubrio-claviculară) şi o supuraţie parietală după plastie cu colon stâng.

Contolul postoperator radiologic (gastrografin) a arătat un montaj corect cu reluarea tranzitului în toate cazurile din lotul A (Figure 5). Într-un caz din lotul B s-a înregistrat o stenoză de gura de anastomoză gastroduodenală, care a necesitat reintervenție.

surgery

Figure 5: Tranzit baritat esogastroduodenal: anastomoză permeabilă, tranzit normal în jejun.

În lotul A nu s-au înregistrat decese. În lotul B a fost singur deces (2,2%): stenoză gastrică şi esofagiană întinsă şi perigastrită la care s-a efectuat rezecţie cu anastomoză gastroduodenală; postoperator s-a instalat o supuraţie parietală necrozantă şi fistulă anastomotică, care a impus reintervenţia cu schimbarea montajului. Evoluţia a fost gravă cu sepsis (Staphilococus aureus multirezistent) şi MODS cu deces în a 39-a zi postoperator.

Durata medie de spitalizare postoperatorie a fost de de 8,9 zile în lotul A și de 15,8 zile în lotul B. Controlul postoperator la 6 luni - 5 ani postoperator a înregistrat rezultate bune (Visick I - 2 cazuri, Visick II - 4 cazuri ) în lotul A și la majoritatea celor 18 bolnavi controlați din lotul B (Visick IV –un caz, Visick III - 6 bolnavi și Visick II - 11 bolnavi).

Discuţii

Stenozele gastrice postcaustice sunt complicaţii relativ rare ale ingestiei voluntare sau accidentale de substanţe caustice. În funcţie de natura, cantitatea şi concentraţia substanţei caustice ajunse în căile digestive superioare, aceasta poate să determine leziuni faringiene, esofagiene, gastrice. Procesul reparator fibros duce, în timp, la apariţia manifestărilor clinice obstructive la nivel esofagian sau gastric [3]. În literatură se apreciază la numai 10% incidenţa stenozelor gastrice izolate, în cadrul stenozelor digestive înalte postcaustice şi la 20% incidenţa asocierii stenozelor gastrice cu cele esofagiene postcaustice [4].

Incidenţa stenozelor gastrice postcaustice a scăzut semnificativ în timp, deși numărul bolnavilor instabili psihic cu tendințe suicidare a rămas constant. Acest fapt se poate explica prin dispariția sodei caustice (cel mai agresiv caustic), folosită în prepararea săpunului în mediu rural și apariția detartrantului folosit în bucatărie, substanță mai puțin agresivă care dă leziuni mai mult gastrice, care rar ajung la stenoză dar și de tratamentul corect în faza acută și accesibilitatea largă la endoscopie intervențională cu dilatații precoce care rezolvă multe cazuri conservator.

Menționăm contribuția școlii chirurgicale românești în tratamentul stenozelor esofagiene și gastrice postcaustice. În 1966, Dan Gavriliu publică 283 cazuri, una din cele mai mari statistici din literatură [5]. În literatura românească au mai publicat cazuri Z. Popovici, P. Simici, N. Angelescu, Fl. Popa, V.Vlădescu [6-9]. Clinica I Chirurgie din Iași are o bogată tradiție în chirurgia stenozelor postcaustice esofagiene și gastrice, preferând procedeul de esofagoplastie cu ileocolon drept [10].

Substanţa cel mai frecvent incriminată a fost soda caustică în lotul B și detartrantul în lotul A. Sediul cel mai frecvent al stenozelor a fost antro-piloric; aceasta se explică prin contactul prelungit al causticului cu această zonă declivă şi prin spasmul musculaturii antrale secundar acţiunii caustice.

Histologic, leziunea gastrică postcaustică este complexă, mergând de la eroziuni superficiale şi edem, la ulceraţie şi până la aspecte reparatorii cu retracţii cicatriceale, scleroză şi hialinizări, alături de distrucţii tisulare în pătura musculară [4]. Distrugerea şi atrofia mucoasei gastrice este urmată de regenerarea metaplazică. Aceste aspecte au fost întâlnite şi la cazurile noastre.

Manifestările clinice de obstrucţie apar, în general, la 4-12 săptămâni după accident. Deoarece intervalul de la ingestia substanţei caustice până la prezentarea bolnavului în serviciul chirurgical este variabil, şi tabloul clinic este polimorf. Sunt situaţii în care tabloul clinic predominant este al sindromului esofagian, care ascunde leziunea gastrică asociată, fapt ce impune o explorare radiologică minuţioasă a esofagului, stomacului şi duodenului. La unii bolnavi, sediul leziunii este evidenţiat de examenul radiologic cu substanţă de contrast, în timp ce la alţii, leziunile gastrice mascate de stenoza esofagiană completă sunt descoperite cu ocazia explorării cu gastrografin sau prin CT.

Este cunoscută fragilitatea acestor bolnavi expuşi complicaţiilor postoperatorii, ceea ce impune o pregătire preoperatorie complexă, cu reechilibrare hidroelectrolitică şi, mai ales, proteică.

Plecând de la ideea potenţialului evolutiv al leziunilor caustice, fie că acestea se produc pe esofag sau pe stomac, unii autori propun executarea într-un prim timp a unei jejunostomii sub protecţia căreia să se aştepte o perioadă mai mult sau mai puţin îndelungată definitivarea leziunii gastrice, apoi să se realizeze o intervenţie definitivă [7].

Stenozele gastrice postcaustice vor fi tratate individualizate în funcţie de stadiul lor evolutiv şi de întinderea leziunii. Deoarece este posibil ca leziunile esofagiene cicatriceale stenozante să se instaleze ulterior stenozei gastrice, este recomandat să se recurgă la rezecţii limitate ale zonei stenozate, care să permită păstrarea unei porţiuni întinse din marea curbură în vederea unei eventuale esofagoplastii. Operaţia cel mai des practicată este antrectomia. Zeno Popovici recomandă o antrectomie segmentară intravasculară în Y-V, care conservă arcada vasculară a marii şi a micii curburi, care permite o esofagoplastie Gavriliu [8]. Limita proximală a rezecţiei o constituie aspectul mucoasei, secţiunea stomacului spre stânga trebuind să se realizeze imediat deasupra ulceraţiei, unde reapare mucoasa gastrică.

Intervenţiile conservatoare de tipul antroplastiilor sau piloroplastiilor sunt rareori posibile deoarece presupun stenoze limitate la peretele anterior al regiunii antro-pilorice, care sunt foarte rare. Gastrojejunostomia, ca operaţie paleativă, este rar utilizată. În stenozele asociate eso-gastrice postcaustice, N. Gladun propune o rezecţie gastrică limitată, urmată de anastomoză Billroth I şi confecţionarea unui grefon jejunal anastomozat la bontul gastric şi adus în stomie, grefon care va fi folosit ulterior, după 2-4 luni, pentru esofagoplastie [11].

Pentru stenozele gastrice însoţite de stenoze esofagiene, tratamentul este mult mai complex şi variat, cu procedee laborioase, în mai mulţi timpi.

Înaintea tratamentului chirurgical este important a încerca procedee de dilataţie pneumatică endoscopică atât pentru stenoza esofagiană, cât şi pentru cea antro-pilorică, aplicate precoce. Vor fi încredințate chirurgului doar cazurile care n-au beneficiat de tratament conservator și complicațiile.

În general, tratamentul acestor leziuni trebuie să se realizeze în echipă multidisciplinară (chirurg, endoscopist, radiolog, nutriționist, anestezist-reanimator, psihiatru) şi impune multă răbdare atât din partea medicilor, cât şi a pacienţilor.

Morbiditatea postoperatorie ridicată se explică prin fragilitatea acestor bolnavi [12]. Pe loturile studiate morbiditatea a scăzut semnificativ pritr-o mai bună abordare multidisciplinară și prin tratament personalizat.

Cel mai ieftin și eficace tratament este cel profilactic [13].

Concluzii

Leziunile gastrice secundare ingestiei de substanţe caustice sunt localizate mai ales antro-piloric, datorită contactului prelungit al causticului cu mucoasa gastrică determinat de spasmul musculaturii antro-pilorice şi declivităţii anatomice a regiunii. Leziunile asociate gastrice şi esofagiene formează un subgrup distinct care necesită adesea o rezolvare chirurgicală complexă prin procedee laborioase şi pretenţioase. Manifestarea clinică primară este datorată, de obicei, stenozei esofagiene, care maschează simptomatologia de stenoză gastrică instalată ulterior.

Înaintea de a apela la rezolvarea chirurgicală este indicat a se tenta procedee dilatatorii endoscopice, atât esofagiene cât şi pilorice. Precocitatea gestului dilatator raportat la momentul arsurii caustice constituie un element esenţial de condiţionare a succesului metodei.

Intervenţiile chirurgicale pentru stenozele gastrice postcaustice trebuie adaptate fiecărui caz. Leziunile gastrice asociate cu cele esofagiene impun intervenţii complexe, adesea seriate, care pot fi urmate de morbiditate şi chiar mortalitate.

Conflict of Interest

Authors have no conflict of interest to disclose.

References

Citation: Târcoveanu E, Lupașcu C, Dănilă N, Vasilescu A, Crumpei F, et al. Caustic Gastric Stenosis in Adults. Journal of Surgery [Jurnalul de chirurgie]. 2018; 14(4): 149-153 DOI: 10.7438/1584-9341-14-4-2

Copyright: © 2018 Târcoveanu E, et al. This is an open-access article distributed under the terms of the Creative Commons Attribution License, which permits unrestricted use, distribution, and reproduction in any medium, provided the original author and source are credited.

Select your language of interest to view the total content in your interested language

Post Your Comment Citation
Share This Article
Relevant Topics
Recommended Conferences
Viewmore
Article Usage
  • Total views: 247
  • [From(publication date): 0-0 - Apr 21, 2019]
  • Breakdown by view type
  • HTML page views: 223
  • PDF downloads: 24
Top