alexa Current Surgical Therapy of Gastroduodenal Ulcer Disease | OMICS International
[Jurnalul de Chirurgie]
ISSN: 1584-9341
Journal of Surgery
Make the best use of Scientific Research and information from our 700+ peer reviewed, Open Access Journals that operates with the help of 50,000+ Editorial Board Members and esteemed reviewers and 1000+ Scientific associations in Medical, Clinical, Pharmaceutical, Engineering, Technology and Management Fields.
Meet Inspiring Speakers and Experts at our 3000+ Global Conferenceseries Events with over 600+ Conferences, 1200+ Symposiums and 1200+ Workshops on
Medical, Pharma, Engineering, Science, Technology and Business

Current Surgical Therapy of Gastroduodenal Ulcer Disease

Radu-Mihail Mirica1*, Silviu Morteanu2, Alexandra Bănică3, Bogdan Stan-Iuga4, Simon Msika4and Mircea Beuran2

1St. John Emergency Hospital București, Romania

2Emergency Hospital București, Romania

3C.I. Parhon National Institute of Endocrinology București, Romania

4Louis-Mourier Hospital, Paris Nord Val de Seine, Paris, France

*Corresponding Author:
Radu-Mihail Mirica
St. John Emergency Hospital București
Romania, Șos. Vitan Bârzești No 13, Sector 4
042122 București, Romania
Tel: +40 (0) 21 334 51 90/+40 (0) 740 99 23 24
Fax: +40 (0) 21 334 51 70
E-mail: [email protected]

Received Date: March 23, 2014 Accepted Date: September 9, 2014 Published Date: September 16, 2014

Citation: Mirica RM, Morteanu S, Banica A, Stan-Iuga B, Msika S, et al. [Current Surgical Therapy of Gastroduodenal Ulcer Disease]. Journal of Surgery [Jurnalul de chirurgie] 2015; 11(1): 337-340 DOI:10.7438/1584-9341-11-1-5 [article in Romanian]

Copyright: © 2015 Mirica RM, et al. This is an open-access article distributed under the terms of the Creative Commons Attribution License, which permits unrestricted use, distribution, and reproduction in any medium, provided the original author and source are credited.

Visit for more related articles at Journal of Surgery

Abstract

Introduction: Peptic ulcer is still a very common pathology which exposes the patient to life-threatening complications. This retrospective observational study aims a comparison between current different therapeutic strategies and the advantages and disadvantages in order to improve them.

Material and Method: The study group is composed of 108 patients, 96 hospitalized in Emergency Hospital Bucharest (EHB) and 12 patients hospitalized in Louis-Mourier Hospital, Paris, for the period of 3 years. Were included in the study patients with peptic ulcer and with complications of peptic ulcer treated surgically.

Results: The most common location of peptic ulcer identified in our study was the anterior bulbar duodenum wall. The posterior lessions were penetrating in the pancreas in 78.56% of cases (correlation coefficient=0.034, p=0.002). The surgical treatment strategy adopted in most cases was the suture of the ulcer with or without epiplonoplasty (in 37.5% of cases in EHB and in all cases in Louis-Mourier Hospital), the differences were in the approach technique: most interventions in EHB were performed by laparotomy. The surgical management of perforation was in most cases gastrectomy followed by bulbantrectomy. The operation of gastrectomy was done at a rate of 65.52% by laparotomy (p=0.001). Regarding the reconstruction of digestive tract, most anastomoses were performed manually. They are mainly gastro-duodeno anastomosis Pean (37%) because it provides a physiological continuity.

Conclusions: Therapeutic management adopted in the two clinics were largely similar, mention the status of population-related differences, socio-economic status and the dinamics of risk factors (NSAID therapy, the incidence of HP, food etc..).

Keywords

Peptic ulcer; Surgical treatment; Gastrectomy; Laparoscopy

Introduction

Ulcerul gastro-duodenal reprezintă încă o patologie destul de frecventă ce expune pacientul la diverse complicații cu risc vital. Indicațiile chirurgicale în sfera gastro-duodenală sunt reprezentate la ora actuală de cancerul gastric și ulcerul gastro-duodenal. Riscul de a avea ulcer în cursul vieţii sunt considerabile având în vedere că unul din factorii de risc este stresul, iar acesta are un nivel crescut în ziua de azi. Costurile sunt și ele semnificative şi se referă la spitalizare, medicaţie, scăderea producţiei şi invaliditate. Astăzi, chirurgia este indicată în situaţia apariţiei complicaţiilor sau în cazul eşecului tratamentului medicamentos și endoscopic. Aceste tratamente complementare au redus considerabil numărul intervențiilor chirurgicale pentru această patologie, dar nu au putut elimina complicații precum perforația, penetrația sau stenoza. [1-3]

Plecând de la aceste afirmații am încercat să determinăm tipul intervențiilor folosite pentru diversele complicații, avantajele și dezavantajele acestora și modul de abord chirurgical. Am adunat informații din două clinici diferite ca țară de origine (Romania și respectiv, Franța), putând astfel compara abordările acestora. Managementul chirurgical diferit din cele două clinici trebuie însă privit integrativ în ceea ce privește diferențele populaționale de status socio-economic, factorii de risc, speranța de viață și media de vârstă în cadrul celor două medii

Importanța temei abordate privind în special complicațiile ulcerului gastro-duodenal va fi permanent în atenția chirurgilor până atunci când se va eradica complet Helicobacter pylori (HP), se vor elimina antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS) și se va modifica mentalitatea adresabilității pacientului la medic.

Material și metodă

Lotul studiat a cuprins un număr de 108 pacienţi, 96 internaţi în cadrul Clinicii de Chirurgie Generală a Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti (SCUB) în perioada ianuarie 2009 – martie 2012 și 12 pacienți internați în cadrul Clinicii de Chirurgie Generală și Digestivă a Spitalului Louis-Mourier - Hôpital Universitaire Paris Nord Val de Seine, Paris, Franța în aceeași perioadă de 3 ani. Au fost introduşi în studiu pacienţii cu patologie ulceroasă gastro-duodenală la care tratamentul acestei afecțiuni a fost unul chirurgical prin intervenţii laparoscopice sau prin laparotomie și pacienți tratați chirurgical în urgență pentru complicații survenite în urma bolii ulceroase. Baza de date a fost analizată statistic (analiză univariată) iar valorile medii au fost prezentate ca medie ± derivația standard.

Rezultate

Analiza descriptivă a întregului lot de 108 pacienți relevă o distribuție relativ egală în ultimii doi ani cu o ușoară tendință de scădere a intervențiilor chirurgicale pentru aceasta patologie (Tabel I)

Tabel I: Distribuția anuală a paciențior în cele două servicii de chirurgie.

Anul SCUB (n) SCUB (%) Spital Louis-Mourier (n) Spital Louis-Mourier (%) n
2009 34 35,42 3 25,00 37
2010 36 37,50 4 33,33 40
2011 23 23,96 4 33,33 27
2012 3 3,13 1 8,33 4
n (total) 96 100 12 100 108

În ceea ce privește distribuția pe sexe, un procent de 70,83% pacienți de sex masculin au fost ânregistrati în cadrul Clinicii SCUB și un procent de 75% în cazul pacienților din cadrul Clinicii spitalului Louis-Mourier. Incidența maximă s-a înregistrat la grupa de vârstă 50- 59 de ani (Clinica SCUB), un număr asemănător de cazuri au fost și în decadele 40-49 de ani si 60-69 de ani. Aceeași distribuție regăsindu-se și în alte studii din literatură realizate în alte clinici [4,5].

În cadrul Clinicii Spitalului Louis-Mourier, distribuția se menține asemănătoare, numărul maxim de cazuri fiind tot în intervalul de vârstă de 50-59 de ani, însă grupele inferioare acesteia au înregistrat valori mai mari comparativ cu grupele superioare. Se observă astfel o ușoară diminuare a vârstei la care se face intervenția în această clinică. Trebuie totuși ținut cont și de parametrii socio-economici și culturali, dar mai cu seamă de media de vârstă, speranța de viață în populația respectivă și dinamica factorilor de risc (tratamentul AINS, incidența HP, alimentația etc.).

Trebuie menționate vârstele extreme, astfel în cadrul Clinicii SCUB vârsta minimă a fost de 23 de ani, iar cea maximă de 84 de ani, cu o medie de vârstă de 52,07 ± 15,342 ani. În cadrul Clinicii Spitalului Louis-Mourier, vârsta minimă a fost de 29 de ani, iar cea maximă de 82 de ani, cu o medie de 46,5 ± 14,805 ani.

În Clinica SCUB, majoritatea pacienților au prezentat perforația ulcerului cu peritonita adiacentă acestei perforații. Totuși 6,25% (n=6) din cazuri s-au prezentat foarte rapid și astfel nu a avut timp pentru a se instala peritonita. Un număr aproximativ egal de cazuri (n=21) au prezentat un ulcer hemoragic, stenozant la nivel piloric sau pentrant în organele adiacente localizării acestuia. În cadrul clinicii Louis-Mourier toate cazurile au prezentat perforația și/sau peritonită ca principală complicație.

În ceea ce privește dimensiunile leziunilor ulceroase am împărțit totalul leziunilor în 4 clase [5,6] astfel: ulcere de dimensiuni mici (până în 5 mm), ulcere de dimensiuni medii (între 5 mm și 10 mm), ulcere de dimensiuni mari (între 10 mm și 30 de mm) și ulcere gigant (peste 30 de mm). În urma repartiției cazurilor pe cele patru grupe, în cadrul Clinicii SCUB se observă o majoritate de cazuri în grupa de ulcere medii (51,04% din totalul cazurilor, acest procent reprezentând 49 de cazuri), în grupa de ulcere mici, de sub 5 mm se întâlnesc 15,62% din cazuri (reprezentând 15 cazuri), un procent asemănător se întâlnește și în cazul ulcerelor mari (17,70% din totalul cazurilor, adică 17 cazuri), iar în clasa ulcerelor gigant se înregistrează 12,5 % din cazuri (reprezentând 12 cazuri). Trebuie să menționăm faptul că 3 leziuni ulceroase nu au putut fii măsurate și astfel au fost excluse din cele 4 clase de ulcere.

În vederea analizei statistice în cadrul problemei studiate am împarțit leziunile în cele două mari categorii (ulcer gastric - UG, ulcer duodenal – UD) și am regăsit un procent de 26,04% de UG și 73,96% de UD, date asemănătoare fiind citate și în literatura de specialitate [5-8] (în special pentru sexul masculin, care și în cazul nostru este majoritar însă între cele două variabile nu există corelație semnificativă statistic p > 0,05).

Localizarea anterioară, cea mai întâlnită, a ulcerelor păstrează un procentaj asemănător și în funcție de sex, astfel din cele 96 de cazuri întâlnite în Clinica SCUB, localizarea bulbară duodenală anterioară a ulcerelor a fost prezentă în 58,82% dintre pacienții de sex masculin și în 60,71% dintre pacienții de sex feminin.

Nu am găsit nicio corelație între localizarea ulcerului și sexul sau grupele de vârstă ale pacienților, în cele doua clinici, leziunile fiind aproximativ egal distribuite (p > 0,05).

Cel mai important aspect în chirurgia ulcerului gastro-duodenal este reprezentat de complicația acestuia, astfel dictând ulterior managementul chirurgical.

Strategiile terapeutice adoptate în cadrul Clinicii SCUB în majoritatea intervențiilor a fost sutura simpla a orificiului ulceros (în proporție de 37,5%), această sutura fiind însoțită în proportie de 77,77% de epiploonoplastie (p < 0,05). Nu la o diferență foarte mare se înregistrează operația de gastrectomie 2/3, în proporție de 30,2%, știut fiind faptul că intervențiile cu rezecție gastrică sunt recomandate în majoritatea cazurilor de ulcer clasa Johnson I, IV [2,9-11]. Celelalte trei strategii operatorii: ulcero-rezecția cu sau fără piloroplastie, hemostaza in situ și bulb-antrectomia au fost realizate în 17,07% (n=17), 11,45% (n=11) și respectiv 6,25% (n=6) din cazuri. Sutura ulcerului a fost realizată în special pentru ulcerele duodenale bulbare anterioare, procentul acestora fiind semnificativ statistic (p=0,007).

Această împărțire pe tipul de intervenții chirurgicale alese nu aduce informații foarte prețioase decât dacă le raportăm la tipul complicației ulceroase.

Astfel, sutura ulcerului a fost realizată în special pentru ulcerele perforate (57,57%) (Figura 1), cu localizare duodenală bulbară anterioară, procentul acestora fiind semnificativ statistic (p=0,007). Această decizie a fost luată datorită dimensiuniilor și localizării ulcerelor, pentru a minimiza timpul operator și rata complicațiilor chirurgicale postoperatorii. Pentru ulcerele penetrante (Figura 2) a fost preferata fie sutura ulcerului (50%), fie gastrectomia (bulbantrectomia) (20%). Cazurile de ulcerorezecție cu piloroplastie fiind doar 15%. În cazul ulcerelor hemoragice intervenția preferata a fost gastrectomia (Figura 3). Un procent semnificativ de pacienți (38%) au fost tratați prin hemostaza in situ, pentru a reduce timpul operator și complicațiile postoperatorii, argumente citate și în literatură [12]. Rezecția gastrică, a fost preferată și pentru ulcerele stenozante (Figura 4).

surgery-managementul-chirurgical

Figura 1: Managementul chirurgical în cazul ulcerului complicat cu perforație.

surgery-penetrant

Figura 2: Managementul chirurgical în cazul ulcerului penetrant.

surgery-chirurgical

Figura 3: Managementul chirurgical in cazul ulcerului complicat cu hemoragie.

surgery-managementul

Figura 4: Managementul chirurgical în cazul ulcerului complicat cu stenoza antro-bulbară.

În cadrul Clinicii Louis Mourier intervențiile au prezentat ulcer perforat și s-au soluționat în principal prin sutura ulcerului cu sau fără epiploonoplastie.

Nu a existat, în niciuna dintre clinici, nicio corelație între tipul intervenției și grupele de vârstă sau sex, cu excepția epiploonoplastiei care a fost aparent preferată pentru bărbați (p=0.04; 95%CI 0.010-0.406).

Refacerea continuității digestive după rezecția gastrică s-a realizat prin anastomoză Pean (gastro-duodenală) în 37% din cazuri; în cazul rezecțiilor gastrice, în care nu s-a putu realiza anastomoza gastroduodenală termino-terminală din motive tehnice/anatomice (sutură în tensiune) s-a realizat fie anastomoza gastro-jejunală pe ansă în “Y” à la Roux (22%), fie anastomoză Hoffmeister-Finsterer (16%), fie anastomoză gastro-duodenală latero-terminală (16%). Au fost realizate și câteva anastomoze tip Reichel-Polya (6%) și gastro-jejuno anastomoză pe ansă în omega (3%) (Figura 5). Rezecția gastrică a fost efectuată în proporție de 65,52% prin laparotomie, iar majoritatea anastomozelor au fost realizate manual (84.37%).

surgery-de-refacere

Figura 5: Modalitîțile de refacere a continuității digestive post-gastrectomie.

Discuții

Localizarea cea mai frecventă a ulcerului gastro-duodenal a fost cea duodenală bulbară anterioară (în 59.35% din cazurile Clinicii SCUB și în 100% din cazurile Clinicii Spitalului Louis-Mourier). De asemenea, strategia terapeutică chirurgicală adoptată în majoritatea cazurilor, în cele doua clinici, a fost cea de sutură a ulcerului cu sau fără epiploonoplastie (în 37.5% din cazurile Clinicii SCUB și în toate cazurile Clinicii Louis-Mourier), diferențele fiind la modul de realizare al acesteia, Clinica SCUB realizând majoritatea intervențiilulceruluir prin laparotomie, ținând cont de cazurile mai numeroase de contraindicație pentru laparoscopie, în timp ce Clinica Spitalului Louis-Mourier, neavând atât de multe cazuri cu contraindicație pentru laparoscopie a folosit această tehnică pentru 75% din cazurile operate. Frecvența abordării minim invazive trebuie privită în contextul diferentelor socio-economice, al factorilor de risc (HP, AINS, alimentatie etc.) și al speranței de viață și mediei de vârstă a populației [11].

Diferența dintre numărul operațiilor realizate laparoscopic și prin laparotomie dintre cele doua clinici credem că se datorează, pe lângă numărului mai mare de cazuri cu contraindicație pentru laparoscopie existent în Clinica SCUB, și statutului economico-politic al statului nostru, diferenței de buget al spitalelor și adresabilitatea mai mare către medic, Clinica Spitalului Louis-Mourier având buget superior, tehnică de ultimă generație, și planuri de screening și tratament bine implementate. De asemenea, vârsta cazurilor cu adresabilitatea maximă către medic a fost mai mică. Aceste rezultate sunt în concordanță cu cele obținute în studii similare atât în România cât și în alte țări [4,6,13,14].

În ceea ce privește ulcerele hemoragice și stenozante, a fost indicată gastrectomia, procedeu rezecțional, astfel eliminându-se complet sursa hemoragică sau stenozantă, eliminând posibilitatea de recidivă și se poate evalua și histopatologic piesa de rezecție în vederea eliminării diagnosticului de malignitate. Pericolul potențial de malignizare, în acest caz reprezentând un criteriu în favoarea procedeului rezecțional.

Opțiunea operației de urgență trebuie efectuata în baza evaluării gradului riscului operator [15], stabilității hemodinamice, sediului și dimensiunilor ulcerului, activității hemoragiei ulceroase sau a riscului de perforație / penetrare.

Concluzii

În efectuarea intervenției chirurgicale la bolnavii cu ulcer al peretelui anterior al duodenului, este de preferat operația conservatoare: sutura ulcerului cu sau fără epiploonoplastie. În cazul ulcerului peretelui duodenal posterior hemoragic sau stenozant, metoda de elecție este rezecția gastrică. În ceea ce privește refacerea continuității digestive, majoritatea anastomozelor au fost realizate manual, anastomoza gastro-duodenală tip Pean fiind preferată. Pentru cazurile dificile în care nu a fost posibilă anastomoza Pean se poate realiza o anastomoză gastro-jejunală de tip Roux sau Hoffmeister-Finsterer.

Conflict de interese

Autorii nu declară nici un conflict de interese.

Bibliografie

Select your language of interest to view the total content in your interested language
Post your comment

Share This Article

Relevant Topics

Recommended Conferences

Article Usage

  • Total views: 12250
  • [From(publication date):
    June-2015 - Apr 22, 2018]
  • Breakdown by view type
  • HTML page views : 8381
  • PDF downloads : 3869
 

Post your comment

captcha   Reload  Can't read the image? click here to refresh

Peer Reviewed Journals
 
Make the best use of Scientific Research and information from our 700 + peer reviewed, Open Access Journals
International Conferences 2018-19
 
Meet Inspiring Speakers and Experts at our 3000+ Global Annual Meetings

Contact Us

Agri & Aquaculture Journals

Dr. Krish

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9040

Biochemistry Journals

Datta A

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9037

Business & Management Journals

Ronald

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9042

Chemistry Journals

Gabriel Shaw

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9040

Clinical Journals

Datta A

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9037

Engineering Journals

James Franklin

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9042

Food & Nutrition Journals

Katie Wilson

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9042

General Science

Andrea Jason

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9043

Genetics & Molecular Biology Journals

Anna Melissa

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9006

Immunology & Microbiology Journals

David Gorantl

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9014

Materials Science Journals

Rachle Green

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9039

Nursing & Health Care Journals

Stephanie Skinner

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9039

Medical Journals

Nimmi Anna

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9038

Neuroscience & Psychology Journals

Nathan T

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9041

Pharmaceutical Sciences Journals

Ann Jose

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9007

Social & Political Science Journals

Steve Harry

[email protected]

1-702-714-7001Extn: 9042

 
© 2008- 2018 OMICS International - Open Access Publisher. Best viewed in Mozilla Firefox | Google Chrome | Above IE 7.0 version