alexa
Reach Us +441704335730
Laparoscopic Drainage of Pancreatic Pseudocysts | OMICS International
[Jurnalul de Chirurgie]
ISSN: 1584-9341
Journal of Surgery
Make the best use of Scientific Research and information from our 700+ peer reviewed, Open Access Journals that operates with the help of 50,000+ Editorial Board Members and esteemed reviewers and 1000+ Scientific associations in Medical, Clinical, Pharmaceutical, Engineering, Technology and Management Fields.
Meet Inspiring Speakers and Experts at our 3000+ Global Conferenceseries Events with over 600+ Conferences, 1200+ Symposiums and 1200+ Workshops on Medical, Pharma, Engineering, Science, Technology and Business
All submissions of the EM system will be redirected to Online Manuscript Submission System. Authors are requested to submit articles directly to Online Manuscript Submission System of respective journal.

Laparoscopic Drainage of Pancreatic Pseudocysts

Filip Eugen Târcoveanu*, Alin Vasilescu, Costel Bradea and Cristian Lupașcu

Department of Surgery, First Surgical Unit, “Gr.T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Iași, “St. Spiridon” Hospital Iași, Romania

*Corresponding Author:
Filip Eugen Târcoveanu
First Surgical Unit
“St. Spiridon” Hospital Iași
Independentei Street No 1
700111, Iași, Romania
Tel/Fax: +40 (0) 232 218 272
E-mail: [email protected]

Received Date: August 24, 2015; Accepted Date: September 15, 2015; Published Date: September 22, 2015

Citation: Târcoveanu FE, Vasilescu A, Bradea C, Lupașcu C. Laparoscopic Drainage of Pancreatic Pseudocysts. Journal of Surgery [Jurnalul de chirurgie]. 2015; 11(3): 121-124 DOI:10.7438/1584-9341-11-3-8 [article in Romanian]

Copyright: © 2015 Târcoveanu FE, et al. This is an open-access article distributed under the terms of the Creative Commons Attribution License, which permits unrestricted use, distribution, and reproduction in any medium, provided the original author and source are credited.

Visit for more related articles at Journal of Surgery

Abstract

Pancreatic pseudocyst is a complication of acute or chronic pancreatitis. The invasive treatment (surgical or endoscopic) is recommended if the pseudocyst persisted for more than 6 weeks after the diagnosis and if the size is larger than 6 cm and is symptomatic. The laparoscopic techniques have been developed to provide the patient with the benefits of a minimal access alternative. The aim of this article is to analyze the postoperative results of the pancreatic pseudocyst laparoscopic surgery. We have accomplished a restrospective study using clinical and para-clinical test results and postoperative results from the patients who have been treated with laparoscopic drainage. We reported a case of a large symptomatic pseudocyst after an attack of gallstone pancreatitis. Laparoscopic cholecystectomy and extern drainage have been performed at the same time with good postoperative results. Starting with year 2000 until year 2015, 85 patients, diagnosed with pancreatic pseudocyst, have been treated in the First Surgical Clinic, University Hospital Saint Spiridon Iasi. From which only 8 have been treated with laparoscopic drainage, encountering no mortality and morbidity. Postoperative hospital stay was 9,41 days. The postoperative drainage duration was between 5 and 21 days with a mean of 7 days. Late postoperative results were good in 6 patients and mediocre in the 2 patients. Conclusion: The laparoscopic technique has all the benefits of the minimal invasive approach. Better postoperative results were seen in cysto-digestive anastomosis using a Endo GIA stapler.

Keywords

Pancreatic Pseudocyst; Laparoscopy; Laparoscopic Drainage;

Introducere

Pseudochistul pancreatic este cea mai importantă complicaţie tardivă a pancreatitei acute care poate să apară şi în cursul evoluţiei pancreatitelor cronice şi a traumatismelor pancreatice accidentale sau operator.

Pseudochistul pancreatic (PP) reprezintă o colecţie lichidiană, delimitată de un perete fibros fără ţesut epitelial, dar care comunica direct sau indirect cu canalele pancreatice [1]. Capsula PP este rezultatul reacţiei inflamatorii a ţesuturilor vecine faţă de acţiunea sucului pancreatic extravazat. Formarea PP are nevoie de cel puţin de 6 săptămâni sau mai mult de la episodul de pancreatita pentru că peretele să se matureze şi să fie posibil o derivaţie internă chisto-digestivă. Conţinutul lichidian al pseudochistului, format din suc pancreatic extravazat, sânge transformat şi chiar sfaceluri, este bogat în enzime pancreatice. PP trebuie diferenţiate de colecţiile lichidiene acute postnecrotice pancreatice şi peripancreatice care apar în primele 3 săptămâni în evoluţia pancreatitelor acute şi care în jumătate din cazuri se resorb şi care nu au un pseudoperete şi de “Walled-off necrosis”, termen nou introdus în terminologia colecţiilor acute pancreatice, cunoscut anterior drept sechestru pancreatic, necroza pancreatică delimitată sau necroza infectată [2].

Diagnosticul de certitudine al PP este imagistic. Multe tehnici sunt utile pentru diagnostic, monitorizare şi strategie terapeutică: ecografia transabdominală, ecografie endoscopică, CT şi IRM cu substanţa de contrast, pancreatografia retrogradă endoscopică; tomodensitometria, este indispensabilă.

Netratat, PP care nu s-a remis sub tratament conservator după 6 săptămâni și este mai mare de 6 cm. conduce spre complicaţii: tulburările de compresiune, ruptura pseudochistului, abcesul şi cea mai gravă, hemoragia prin ruptura unui pseudoanevrism. Aceste complicaţii grăbesc intervenţia chirurgicală, pun probleme de tactică şi cresc morbiditatea şi mortalitatea.

Tratamentul PP se face în echipa multidisciplinară, beneficiind de progresele din radiologia intervenţională, endoscopia intervenţională şi chirurgia minim invazivă.

Tratamentul PP beneficiază de două opţiuni terapeutice distincte: terapia conservatoare medicală însoţită de monitorizarea până la resorbţia completă a pseudochistului şi tratamentul invaziv care constă în drenaj percutan, eco- sau CT-ghidat, drenaj endoscopic, drenaj chirurgical extern sau intern, clasic, laparoscopic sau rezecţie pancreatică, fiecare cu indicaţii bine codificate.

Laparoscopia şi-a făcut loc în arsenalul terapeutic datorită avantajelor abordului minim invaziv [3]. Prin această metodă se poate realiza drenajul extern sau drenajul intern prin efectuare unei anastomoze chistogastrice transgastric [4] sau exogastric sau unei anastomoze chistojejunale în “Y” tip Roux cu ajutorul staplerului [5,6].

Material ?i metoda

Au fost studiate retrospectiv foile de observaţie, protocoalele operatorii ale pacienţilor diagnosticaţi cu pseudochist postnecrotic de pancreas din Clinica I Chirurgie "Tănpsescu-Butureanu" din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă “Sf. Spiridon” Iași, în perioada 01.01.2000 – 30.06.2015, completând o fisă tip . Am identificat cazurile operate prin abord laparoscopic și am analizat rezultatele imediate și la distanță.

Rezultate

În perioada de studiu în Clinica I Chirurgie “Tănăsescu-Buțureanu” Iași au fost internaţi şi trataţi invaziv 85 de bolnavi cu PK pancreatic: drenaj extern chirurgical (40%), drenaj extern laparoscopic (9.4%),drenaj extern percutan (7.1%), chisto-jejuno-anastomoză (31.8%), chisto-gastro-anastomoză (8.2%), splenopancreatectomie caudală (2.4%), duodeno pancreatectomie cefalică (1.2%).

Drenajul extern laparoscopic a fost realizat la 8 bolnavi din lotul studiat, în condiţii elective (7 cazuri). Etiologia pseudochistului a fost colecisto-pancreatită acută în 4 cazuri, situaţie în care colecistectomia laparoscopică s-a efectuat concomitent cu abordul pseudochistului, de obicei nematurat.

Intervalul mediu de timp dintre episodul pancreatic acut şi diagnosticul pseudochistului a fost de 5 luni. Jumătate din pseudochisturile drenate laparoscopic au fost complicate cu stare generală mediocră la internare: astenie (n=4, 50%), durere (n=8, 100%), dispepsie (n=8, 100%), sindrom enzimatic (n=5, 62.5%), sindrom inflamator (n=5, 62.5%).

Topografia chisturilor drenate laparoscopic, toate unice, a fost jumate pe capul pancreasului, jumătate pe corp-coadă. Abordul pseudochisturilor pancreatice s-a făcut submezocolic, chistul fiind exteriorizat prin mezocolonul transvers.

Dimensiunile chistului au fost între 6 şi 10 în 7 cazuri şi peste 15 cm într-un singur caz, conţinutul fiind tulbure în 5 cazuri, cu detritusuri în 4 cazuri; Peretele chistului a fost subțire sau imatur în 7 cazuri (Figura 1).

surgery-drenaj-extern-pp-imatur

Figura 1: Drenaj extern laparoscopic într-un PP “imatur” fără perete consistent.

În câte 3 cazuri am întâlnit pleurezie enzimatică pe partea stângă şi ascită. Într-un caz s-a identificat o comunicare cu canalul Wirsung, fapt ce a prelungit drenajul până la 14 zile.

Într-un caz bolnavul era obez, abordul laparoscopic având avantaje certe faţă de abordul clasic. Abordul laparoscopic nu a înregistrat decese şi s-a însoţit de rezultate bune în 6 cazuri şi mediocre în 2 cazuri, ultimele determinate de persistența sindromul dispeptic (3 cazuri) şi a diabetului zaharat (1 caz).

Durata menținerii tubului de dren a fost între 15 şi 21 de zile cu o medie de 7 zile, iar cantitatea medie de lichid exteririzat zilnic a fost de 40 ml, diminuând progresiv.

Tehnica are toate avantajele abordului minim invaziv, în acelaşi timp permite efectuarea şi altor tipuri de intervenţii de tipul anastomozelor chisto-gastrice sau chisto jejunale cu staplerul şi abordul concomitent asupra cailor biliare în caz de litiază veziculară coexistentă (Figura 2).

surgery-drenaj-extern-chist-imatur

Figura 2: Drenaj extern laparoscopic într-un chist imatur asociat cu colecistectomie laparoscopică.

Prezentăm în continuare cazul pacientei L.M. în vârstă de 22 ani care se internează în Clinica I Chirurgie Iași cu astenie, vărsături, dureri epigastrice şi în hipocondru drept cu iradiere posterioară. Pacientă, cunoscută cu microlitiază biliară, a fost diagnosticată cu colecistopancreatită acută, în urmă cu 2 luni, apărută postpartum şi tratată în alt serviciu conservator.

Bolnavă, cu stare generală influenţată, are o înălţime de 156 cm şi 53 kg. Examenul local evidenţiază un abdomen mărit de volum, mobil cu mişcările respiratorii, dureros spontan şi la palpare în epigastru şi hipocondru drept cu o formațiune de consistență chistică în mezogastru de de 15 cm în diametru, fixă.. Manevra Murphy este pozitivă. Clinic se descoperă şi o artrită la genunchiul stâng.

Probele biologice evidenţiază hemoglobina de 10 g/dL, hematocrit 30,9%, rezerva alcalină 30 mmoli/L, proteinemie 62 g/L, bilirubinemie direct 0.39 mg/dL, fosfataza alcalină 111 UI/L, lipaza 91 UI/L.

Ecografia abdominală arată o colecţie lichidiană peripancreatică de 145 x 122 x 112 mm, neomogenă cu detritusuri în interior. Colecistul este voluminos cu perete edematos şi conţine 6 calculi de 3-5 mm; coledocul este nedilatat.

După o pregătire preoperatorie de 7 zile ce conduce la ameliorarea stării generale şi a datelor biologice, se intervine chirurgical prin abord laparoscopic. Se găseşte un pseudochist gigant, corporeal, care împinge anterior stomacul şi în jos colonul transvers, care se exteriorizează în rădăcina mezocolonului transvers, între unghiul duodeno-jejunal şi vasele colice mijlocii; peretele este subţire, peritoneul prezintă infiltrat edematos (Figura 3).

surgery-pp-corporeal-imatur-care

Figura 3: PP corporeal imatur care bombează în rădăcina mezocolonului transvers.

Colecistul este mărit de volum cu aderente periveziculare cu edem important în pediculul biliar. Se aspira conţinutul ciocolatiu al pseudochistului pancreatic, evacuându-se cc 1 L de lichid, se drenează cu tub şi se practică colicistectomie retrogradă laparoscopică şi drenajul cavităţii peritoneale.

Evoluţia postoperatorie este favorabilă. Monitorizarea ecografică a cavităţii PP arată micşorarea cavităţii cu menţinerea unei colecţii lichidiene de 3 cm corporeo-caudală şi cu absenţa revărsatului lichidian în spaţiul Douglas şi Morrison.

Bolnava se externează a 19-a zi cu tubul de dren plasat în cavitatea pseudochistului, tub care este suprimat la o lună postoperator. Pacienta este controlată după 10 luni clinic, biologic şi ecografic, înregistrânduse un rezultat bun.

Discu?ii

Terapia conservatoare se adresează PP necomplicate, asimptomatice cu vechime sub 6 săptămâni şi dimensiuni sub 6 cm. Resorbţia spontană a pseudochistului este posibilă până în 85% din cazuri. Ea este . depedentă de dimensiuni, vârsta pseudochistului, grosimea peretelui, etiologie, modificările canalelor pancreatice şi severitatea pancreatitei acute [2].

Cea mai frecventă metoda utilizată în tratamentul PP este drenajul chistului, realizat prin metode de radiologie intervenţională, endoscopic sau chirurgical. Alegerea tipului de intervenţie depinde de dimensiunile pseudochistului,, localizare, prezența complicaţiilor şi caracteristicile morfologice ale peretelui. Chirurgia, altă dată metodă de elecţie, şi-a restrâns indicaţiile la pseudochisturile mari, simptomatice, complicate şi în cazul eşecului celorlalte terapii mai puţin invazive. Intervenţia chirurgicală se impune atunci când există cel mai mic dubiu de malignitate. Opţiunile chirurgicale variază între drenajul extern, drenajul intern şi rezecţia chirurgicală.

Drenajul percutan ghidat ecografic sau CT are indicaţii limitate în pseudochisturile imature sau infectate situate caudal la bolnavii taraţi. Înregistrează un număr mare de eşecuri şi recidive şi se poate însoţi de complicaţii: leziuni ale viscerelor vecine chistului, hemoragii (2%), suprainfecţii (9%) şi fistula pancreatică (2%).

Metoda, care a luat avânt în ultima perioadă şi de care noi nu am beneficiat, este drenajul endoscopic care combină avantajele intervențiilor clasice cu abordul minim invaziv. Aceasta se realizează pe două căi: drenajul transpapilar-transductal în timpul pancreatografiei retrograde endoscopice şi drenajul transmural mai frecvent transgastric sub control eco-endoscopic [7]. Drenajul endoscopic are rezultate imediate şi la distanţă mai bune în comparaţie cu drenajul percutan [8]. Acesta foloseşte stenturi de metal sau plastic trecute transmural pentru drenajul colecţii fluide intrapancreatice [9,10]. Unii autori arată aceeaşi valoare în privința rezultatelor a acestei metode cu chistogastrostomia efectuată pe cale chirurgicală [11].

Drenajul transpapilar este recomandat în pseudochisturile care comunică cu sistemul ductal şi presupune efectuarea unei sfincterotomii endoscopice cu riscurile ei şi instalarea unui cateter de drenaj [12]. Drenajul direct transmural prin peretele gastric constă în crearea unei derivaţii interne între pseudochist şi stomac realizat pe cale endoscopică [13]. Realizarea metodei se face în centre endoscopice avansate care beneficiază de ecografie endoscopică şi de instrumentar pentru endoscopie intervenţională [14]. Metodă este însoţită şi de riscuri, în primul rând hemoragia la secţiunea peretelui gastric şi al pseudochistului [15]. Utilizarea ecoendoscopiei cu sistem Doppler permite vizualizarea vaselor parietale şi efectuarea secţiunii într-o zonă avasculară [16]. Dacă pseudochistul este necomplicat şi conţinutul său este fluid, eficiența drenajului este foarte bună [17]. Rata de recidivă a pseudochistului după 2 ani este de 16%.

Drenajul laparoscopic are o rată de succes 98,3% mai mare decât a drenajului endoscopic [18]. Complicaţiile sunt mai rare după drenajul intern laparoscopic (4.2%) faţă de 12% în drenajul endoscopic [19]. Rezultatele tardive (la 2 ani după procedură) sunt superioare în privința recidivei după drenajul laparoscopic (2.5%) faţă de cel endoscopic (14.4%) [20]. Cea mai frecvent folosită metodă este chistogastro anastomoza [21]. În abordul laparoscopic se poate folosi şi abordul prin orificii naturale (NOTES) printrun singur trocar [22]. Drenajul laparoscopic poate fi însoţit de colecistectomie laparoscopica în caz de litiază biliară asociată. Drenajul intern laparoscopic are rezultate similare sau superioare cu drenajul intern efectuat pe cale deschisă.

Chirurgia deschisă nu va fi exclusă din arsenalul terapeutic deoarece ea rămâne metodă de referinţă în multe cazuri demonstrându-şi superioritatea prin rezultatele imediate şi tardive [4]. Pe cale deschisă se pot realiza: drenajul extern, drenajul intern chisto-gastric sau chistojejunal şi mai ales rezecţia pancreatică de necesitate sau când există cea mai mică suspiciune de malignitate. Chirurgia deschisă este şi ultima metodă la care apelăm în caz de eşec al metodelor minim invazive întâlnit într-un număr important de cazuri. Aşa cum a demonstrat Ito, practicarea chirurgiei deschise după insuccesul metodelor nonoperative se însoţeşte de o rată mai mare de incidențe intraoperatorii de complicaţii postoperatorii şi chiar de mortalitate [4].

Echipa multidisciplinară care analizează cazul şi chiar bolnavul preferă iniţial o metodă nechirurgicală de tipul drenajului extern percutan sau drenajului intern endoscopic. Bolnavul trebuie monitorizat periodic aproape lunar pentru a urmărsi evoluţia, deoarece în jumătate din cazuri ei vor dezvolta complicaţii sau recidive ale pseudochisturilor, caz în care se apelează tot la o metodă invazivă, dar mai puţin agresivă, cum ar fi abordul laparoscopic. După această metodă urmează o lungă perioadă de monitorizare, pentru că şi acum pot apărea alte complicaţii sau recidive. În ultimă instanţă se apelează la intervenţia clasică de drenaj intern sau rezecţie care rezolvă definitiv cazul cu preţul unor spitalizări repetate şi implicit costuri mai mari şi a unei morbidităţi ridicate.

Concluzii

Drenajul laparoscopic al pseudochistului pancreatic este sigur, se însoțește de morbiditate minima și are aceleași rezultate cu drenajul realizat prin chirurgie clasică. Abordul laparoscopic permite tratamentul concomitant al litiazei veziculare, car a generat pancreatita acută. Durata intervenției este mai mică, spitalizarea mai scurtă și avantajul estetic este evident. Drenajul extern are inconvenientul unei fistule pancreatice, care se inchide spontan, motiv pentru care se indică drenajul intern, cănd peretele pseudochistului permite o anastomoză chisto-digestivă cu endostapler.

Conflict de interese

Autorii nu declară niciun conflict de interese.

References

Select your language of interest to view the total content in your interested language
Post your comment

Share This Article

Article Usage

  • Total views: 13456
  • [From(publication date):
    October-2015 - Sep 21, 2019]
  • Breakdown by view type
  • HTML page views : 9525
  • PDF downloads : 3931
Top